Weekeeeeeend!

Imi reincep cursurile de golf. Dupa cum se spune: ai grija ce-ti doresti, pentru ca s-ar putea implini...

nuca de cocos si jeleuri in forma de ciuperci...

is niste aspecte interesante in munca mea. de exemplu acuma ma concentrez pe unul dintre ele...dar is foarte rare si scurte momentele astea...

mananc nuca de cocos si jeleuri in forma de ciuperci. din olanda. din pacate, nu ciuperci nebune :).

imi trebe un concediu. de maternitate. ma tot gandeam cum pot sa imi iau un concediu de maternitate fara sa fac bebe.

a week of mondays

that should sum up my week. although tomorrow is duke's day, therefore national holidays.

i want to go home. Buni is still in hospital, but getting out tomorrow. Roxi called her and she was so happy. i have to call her everyday because she expects that. she has the coolest ring of bells to her voice when i do. i miss home. we're planning a mediterranean invasion with my cousins. we need to decide on the cheapest and sunniest place possible...

that's about it.

i hate mondays

atat :)

pantofii-oglinda

imi plac foarte mult pantofii mei noi din Bucuresti...de lac, rosii, in care ma vad :).

stres

iara o inceput stresul. mi se pare ca nu imi ajunge ziua...am nevoie de 8 ore de somn de frumusete...la birou is de pe la 8 (dar ma scol pe la 7 pt asta) pana pe la 7 (de regula). totusi au fost tot felul de "evenimente" care m-au determinat sa ajung mai tarziu acasa...si am nevoie de somn.

deci timp de cautat apartament (da, stau inca pe sub poduri...) sau alt job (de preferabil in alta tara), ioc!

au astia sarbatoare nationala miercurea viitoare. am zis ca ma pun pe terasa (daca am noroc si nu ploua) si imi caut diverse.

printre altele discutat cu Ondina despre obtinut permis de munca in UK...sincera sa fiu, as prefera mai degraba in elvetia...ma enerveaza ca am o gramada de oferte fix cand nu vreau sa plec. si cand vreau sa plec, toate ofertele is pe langa...

m-am gandit si la mba. oricum as intoarce problema, nu ma pot finanta singura pt un mba...asa ca ezit putin...

skoditza

astazi mi-am dus masina la garaj (iara) si am luat masina inlocuitoare. o skoda. si mi-am adus aminte de flurry si de skoditza lui si de atunci ii zic in continuu skoditza :)...rimeaza cu coditza...

asa, in alta ordine de idei...nu ii gasesc butonul ca sa ii deschis chestia aia de pus benzina...in rest... am realizat ca alti oameni imi lovesc masina (eu nu o lovesc pe stanga, doar pe dreapta :) )...asa ca orice as face, tot masina de fata o sa am. intotdeauna...

vreau pe o insula, la soare, cu o pina colada...si cu inghetzata ...atat :)

orice e usor de facut, nu merita efortul

atat

despre cafia (si alti demoni)

astazi mi-am facut cafiaua asa cum o fac de obicei, pe soba, in ibric, geniala!! si o pun in termos si il las destupat. si ma invart in bucatarie si trag de o cutie si vars toata cafiaua prin toata bucataria. de fapt, exagerez, o vars prin jumatate din bucatarie...

am avut cateva secunde de panica, eram deja in intarziere. apoi ma apuc sa sterg, evident, ca ce era sa fac? si ma uit ce ramasese in termos, 3 guri de cafia...nu mai aveam timp sa fac alta. hm...imi pun peste ea o gramada de lapte :) si rezulta un lapte cu cafia, cam asa cum bea Deiutza :)...


si apoi, pe drum, in masina, mi-am adus aminte de Benoitzel...cum isi arunca el mainile in are privindu-ma facand cafiaua dimineata in ibric si cum ne-o luat cadou in casa un esspressor ca sa nu ne mai vada cu aceste obiceiuri est-europene:)...si cum statea acel esspressor ca suport de praf :)...la divortz, i-o revenit lu' Cris...ca doar nu era sa car dupa mine un obiect absolut inutil...

acuma ma gandesc sa imi iau un ibric din'ala de arama..."cand treci codrii de arama"...poate topeste Buni ala de facut tzuica, mi-ar iesi mai multe ibrice si as putea incepe, in sfarsit, o afacere...dar apoi din ce mai face tzuica de prune :)...plus ca nu stiu daca as avea musterii pentru cafiaua la ibric...tinerii astia din ziua de azi nu prea stiu ce-i bun :)...io, daca n'am ibric, prefer sa'mi fac cafiaua in oala pe soba. si inca ceva: eu nu cred in cacofonii, dar cred in aliteratii.

ma gandeam ieri ca daca ar trebui sa aleg foarte putine carti (definitia lui foarte putine e absolut subiectiva :) ) pe o insula pustie, nu as lasa acasa opera poetica a lui Eminescu sau a lui Blaga...poate l-as lua si pe Voiculescu...si pe Cosbuc. nu as fi zis despre mine ca is un suflet liric, dar intotdeauna m-o atras muzicalitatea poeziei si alaturarea fortata de idei din cauze de lipsa de rima...chestia asta genereaza, uneori voit, alteori nu, niste imagini la care nu m-as fi gandit absolut niciodata...auzi, cum sa ii creasca luceafarului aripile in cer in timp ce porneste...bizareria lumii...dar imaginea e nepretuita...un fel de incununare a libertatii...suflet neincatusat...ce poate fi mai permanent decat imaginea cresterii in miscare...oare dumnezeu e dinamic sau static? sau le contine pe amandoua?

"Critici, voi, ca flori desarte/Rod in lume n-ati adus"

Mergeam azi pe drum (ca mi-am lasat masina la garaj, am tendinta sa o parchez in borduri destul de des) si la un moment dat traversez...rue des legionnaires!
Asta o generat urmatoarele in capul meu:
Nu inteleg de ce exista moda asta de a condamna intelectualii romani interbelici pentru legionarism. Vezi cazul Eliade, ca asta imi vine acuma in minte. Da, extrema dreapta romaneasca. Au fost multe greseli facute de multi oameni de-a lungul timpului. Macar unii dintre simpatizantii legionarismului au produs ceva. Ceea ce nu se poate spune despre extrema dreapta romaneasca actuala.
Si de aici m-am dus cu gandul la motivele pentru care nu eu nu consider ca exista literatura romana contemporana de valoare. Adica ceva monumental. Ceva ce surprinde sau genereaza schimbari fundamentale in valori si moduri de gandire.
Si motivul mi se pare legat de ceea ce imi spunea Vali despre Brancusi (am vazut colectia Brancusi din Philadelphia si sunt inca foarte impresionata): Brancusi se detaseaza de Rodin pentru ca este de parere ca nu poate fi inovator si, in cele din urma, valoros, daca nu se disociaza de valorile trecutului, pentru a se reinventa.
Si m-am gandit la cultura romana contemporana. Noi, cultural, nu avem trecut. Cel putin nu trecut intre 1948 si 1989 despre care putem spune fara urma de indoiala ca a fost conditionat de prea multi factori externi nocivi si artificiali pentru a putea fi considerat veritabil si definitoriu. Si atunci ne disociem de acest trecut de 50 de ani, ne disociem de comunism si valorile lui. Incercam, cel putin. Dar daca facem asta, nu ne putem defini prin antiteza. Asa cum marii artisti se definesc fata de valorile acceptate.
Nu-l avem pe Eliade acum in Romania, nu-l avem pe Brancusi, nu-i avem pe impresionisti.
As continua, ca am multe de spus pe marginea ideilor de mai sus, dar am o sedinta idioata ce trebe sa inceapa imediat :).

Nu poti re-defini daca nu ai definit. Iar schimbari fundamentale fata de castele de nisip nu vor genera opere grandioase.
Nu ai de la ce. Ne-am ucis toate valorile si acuma stam si ne gandim incotro. Atata confuzie. Tinerii romani neinfluentati de trecutul comunist se vor re-defini in antiteza cu valori globale. Se pierde farmecul regional, farmecul unor Neagu Djuvara.
Pentru generatia mea si in mod cert pentru generatiile anterioare s-ar putea sa fie cam tarziu. Elanul creator e prost fundamentat si nu va genera nici un rod remarcabil.

***stateam si ma gandeam ieri noapte, cand nu puteam dormi: "porni Luceafarul, cresteau/in cer a lui aripe"...m-am gandit ca poate dumnezeu e aceasta chestie imensa si fixa. dar cu limite flexibile. deci dumnezeu incorporeaza paradoxul??