Mergeam azi pe drum (ca mi-am lasat masina la garaj, am tendinta sa o parchez in borduri destul de des) si la un moment dat traversez...rue des legionnaires!
Asta o generat urmatoarele in capul meu:
Nu inteleg de ce exista moda asta de a condamna intelectualii romani interbelici pentru legionarism. Vezi cazul Eliade, ca asta imi vine acuma in minte. Da, extrema dreapta romaneasca. Au fost multe greseli facute de multi oameni de-a lungul timpului. Macar unii dintre simpatizantii legionarismului au produs ceva. Ceea ce nu se poate spune despre extrema dreapta romaneasca actuala.
Si de aici m-am dus cu gandul la motivele pentru care nu eu nu consider ca exista literatura romana contemporana de valoare. Adica ceva monumental. Ceva ce surprinde sau genereaza schimbari fundamentale in valori si moduri de gandire.
Si motivul mi se pare legat de ceea ce imi spunea Vali despre Brancusi (am vazut colectia Brancusi din Philadelphia si sunt inca foarte impresionata): Brancusi se detaseaza de Rodin pentru ca este de parere ca nu poate fi inovator si, in cele din urma, valoros, daca nu se disociaza de valorile trecutului, pentru a se reinventa.
Si m-am gandit la cultura romana contemporana. Noi, cultural, nu avem trecut. Cel putin nu trecut intre 1948 si 1989 despre care putem spune fara urma de indoiala ca a fost conditionat de prea multi factori externi nocivi si artificiali pentru a putea fi considerat veritabil si definitoriu. Si atunci ne disociem de acest trecut de 50 de ani, ne disociem de comunism si valorile lui. Incercam, cel putin. Dar daca facem asta, nu ne putem defini prin antiteza. Asa cum marii artisti se definesc fata de valorile acceptate.
Nu-l avem pe Eliade acum in Romania, nu-l avem pe Brancusi, nu-i avem pe impresionisti.
As continua, ca am multe de spus pe marginea ideilor de mai sus, dar am o sedinta idioata ce trebe sa inceapa imediat :).
Nu poti re-defini daca nu ai definit. Iar schimbari fundamentale fata de castele de nisip nu vor genera opere grandioase.
Nu ai de la ce. Ne-am ucis toate valorile si acuma stam si ne gandim incotro. Atata confuzie. Tinerii romani neinfluentati de trecutul comunist se vor re-defini in antiteza cu valori globale. Se pierde farmecul regional, farmecul unor Neagu Djuvara.
Pentru generatia mea si in mod cert pentru generatiile anterioare s-ar putea sa fie cam tarziu. Elanul creator e prost fundamentat si nu va genera nici un rod remarcabil.
***stateam si ma gandeam ieri noapte, cand nu puteam dormi: "porni Luceafarul, cresteau/in cer a lui aripe"...m-am gandit ca poate dumnezeu e aceasta chestie imensa si fixa. dar cu limite flexibile. deci dumnezeu incorporeaza paradoxul??
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment