a nu stiu cata postare pe ziua de azi

o sa fac o chestie pe care nu am mai facut-o pana acuma. am sa dau copy paste la un text care ma duce intr-o stare acuta de melancolie. textul e complet, e primit chiar acum* si nu simt nevoia sa comentez deloc pe marginea lui pentru ca mi se pare ca vorbeste de la sine. si mi-e greu sa cred ca ma impresioneaza asa tara...dar chiar imi vine sa plang cand citesc textul asta pentru ca imi amintes de strabunicii mei...

"O intrebare frecventa pe Google pare a fi: “Ce este dragostea?“… ei bine, cea mai frumoasa explicatie am auzit-o cu cativa ani in urma de la o prietena asistenta medicala. Zilele astea ploioase mi-au reamintit povestea pe care astazi m-am gandit sa o impartasesc cu voi. “Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece. Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia. Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el.... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“. Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”. Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie !!"



*mail primit de la Tonel

ce am mai invatat azi :)

cica:

'poetul, ca si soldatul, nu are viata personala' (nichita stanescu)

in primul rand, eu nu is un fan nichita (ma expun la diverse atacuri prin afirmatia asta, stiu :) ), dar versul asta e genial...daca substitui poet cu auditor...voilà, asta este definitia succesiunii diurn-nocturn pe care o traiesc de ceva vreme...:). da stiu ca auditor nu rimeaza cu nimic, deci tot demersul artistic este inutil. mai bine fac ceva practic, de exemplu as putea crosheta un fular...

despre sani

azi dimineata, uitandu-ma pe hotnews, am dat de articolul urmator :)...hehe. amuzante comentariile:

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/856821/Operatii-gratuite-de-micsorare-a-sanilor/

mi se pare super tare. adica e clar ca e o problema. n-am sa pot alerga niciodata la maraton din cauza asta :)...si ma doare spatele (voi merge incepand de saptamana viitoare la kinesiterapeut ca am probleme cu coloana)...si totusi nu pot spune ca in momentul asta as putea decide sa profit de oferta cu operatiile :)...

la birou

Mi-am tratat plictiseala facand cumparaturi pe amazon com...mi-am luat niste carti si am platit 34% taxa de livrare (sau ce o fi si aia). Mi se pare cam mult. Nu ca m-as uita la detalii din-astea cand imi trebuie ceva. Si nu-mi trebuiau cartile alea...dar ma plictiseam.

Mi-am dat seama ca in ultima vreme nu-mi mai place nimica. Nu ma mai incanta nimica. E asa de trist...mai ales ca eu is genul de om care ii in permanenta incantat de absolut tot ce vede si de tot ce face...

Roxanitza s-o decis sa nu ma duca la mare...deci va rata oferta unica de a merge cu mine la mare...probabil ca o sa ma apuce din nou mersul la mare peste vreo 7-8 ani, ca vad ca asa e ciclicitatea...:).

Dupa primele impresii (care nu au fost bune, dupa cum remarca Sorin), o inceput sa imi placa Londra. Inca ma gandesc sa ma mut acolo pentru o perioada finita si relativ scurta de timp...

Ma rog, sa nu imi intelegeti remarac de mai sus ca pe un mare entuziasm la adresa orasului :)...e fain ca poti face o gramada de chestii, comparativ cu Luxembourgul...ma enerveaza mersul dintr-o parte in alta care iti ia prea mult timp...ma enerveaza multe lucruri de fapt, dar as vrea sa incerc sa locuiesc acolo...perspectiva de a ma intoarce la scoala nu ma mai atrage, insa. Ar fi prea mult, Londra+intors la scoala :), desi probabil nu ar fi o idee rea sa fac un combo din'asta...

Ce mi-a placut (foarte mult):
- sa stau pe iarba in tot felul de parcuri, la soare si sa ma prajesc ca o soparla
- sa ma plimb prin muzee
- sa intalnesc foarte multi oameni relativ deschisi la a cunoaste alti oameni
- foarte multe magazine cu foarte multe modele de pantofi plus alte lucruri care imi plac
- piata de carte (in primul rand, oferta de carte si in limba engleza)

Ce nu mi-a placut (mi-a displacut foarte tare):
-prea multi oameni (mult prea multi)
-tot felul de indivizi dubiosi (era sa fiu jefuita)
- fetele care fac pipi pe strada
- faptul ca esti cantarit si masurat in functie de hainele (de marca sau nu) pe care le porti si in functie de felul in care arati (de asta nu m-am prins, da' mi s-o spus)

Ce nu mi-ar placea (asa si asa, adica as putea face compromisuri pentru o perioada scurta de timp)
-calitatea vietii (se munceste mai mult timp, se petrece mai mult timp pe mijloacele de transport)
- specific la metrou: oribil de cald (inabusitor), dar asta e poate doar vara
-probabil ca ar trebui sa renunt la masina
-sistemul de suport (nu tu colegi/fosti colegi/prieteni/prietene cu care sa iesi la cina si cafia)
-as rata probabil toata 'experienta Londra' pentru ca eu nu am mai fost de multa vreme in 'modul iesit seara la un suc' ...sau poate nu am avut cu cine :)

Ce mi-ar placea
- sa locuiesc in Londra si sa vina la mine o gramada de prieteni sa ma viziteze si sa le arat ce fain ii (valabil mai ales pentru Radu, mi-ar placea sa faca facultatea in Londra)...
- sa stau intre 1 si 3 ani (max), pentru ca si Bucurestiul incepuse sa ma enerveze foarte tare inainte sa plec (rezulta ca e bine sa termini o treaba inainte sa fie prea tarziu, si acuma imi face placere sa ma intorc in Bucuresti pentru perioade scurte:) )

despre moartea lui Michael Jackson

http://www.bloomberg.com/apps/news?pid=20601088&sid=aDNOO8yMTAyg

asta e vestea notabila de pe ziua de azi: moartea lui Michael Jackson.

nu mi-au placut nici persoana lui, nici muzica lui. dar 'fenomenul MJ' este un fenomen demn de luat in consideratie...imi amintesc ce ma impresionase cand eram mica faptul ca vedeta venise in Romania pentru un concert...

cam atata...n-am o poveste lunga (pentru ca am ceva de terminat:) )...dar a trebuit sa notez asta aici.

London, ziua a 2a

Ma plictisesc pentru ca eu m-am trezit de o ora si Gruia nu vrea sa se trezeasca:). Ma gandeam sa o sun pe Miha sa ii povestesc despre pantofii geniali pe care mi i-am cumparat, dar sigur ma bate, pentru ca nu cred sa se fi trezit nici ea. Cum eu functionez dupa ora Luxembourgului, la mine e 11.30 deja.

Ieri o fost o zi obositoare. Era sa fiu jefuita de niste indivizi, la bancomat, pe cand incerca sa-mi scot bani. Nici macar nu am reusit sa apas pe vreo suma ca or apasat ei pe niste butoane si era sa raman fara bani...de fapt, nu stiu inca daca nu am si ramas fara o "tura de bani", dar sper totusi sa nu. Gruia o venit langa mie si or plecat indivizii, dar am ramas cu 200 lire cash cu care nu cred ca am ce sa fac pana plec:)...
Pentru prima data Londra mi se pare mica:), probabil pentru ca Gruia sta in centru, aproape vis-a-vis de British Museum. Adica asta e cam singurul reper pe care mi l-am luat pe aici:), ca mi-i lene. Este-un citat din cslewis: "fetele nu au harti in cap, ca baietii!" "asta pentru ca au altceva in cap!" :)

Sunt fascinata de felul in care conduc oamenii astia masinile:), pe partea gresita si din partea gresita. Mi se pare o provocare si asta e clar pe lista de lucruri de facut, sa conduc masina in Londra. Imi amintesc de Peter si de ce spunea el, ca soferilor europeni le e mult mai greu in afara orasului, unde nu sunt foarte multe masini, pentru ca acolo exista tendinta de a uita si de a te muta pe partea cealalta:).

Cum Gruia sta foarte aproape de faimosul Soho, am fost sa dam niste ture si sa bem ceva in cateva locuri, eu am numarat 4, ceea ce se pare ca nu e foarte mult :). Cultura astora e ca in Luxembourg vineri seara, intr-un pub, intr-un club, apoi alt pub, alt club...eu am remarcat: tipe care fac pipi pe strada, in mod sigur si tipi, da's probabil mai discreti...o gramada de indivizi care vomita, tot pe strada...o gramada de baruri au un fel de portar a carui caracteristica definitorie e ca e mare mare...barurile pe care le am vazut se inchid relativ devreme, unele la 1 altele la 3-4...am intalnit niste americani, prieteni cu prieteni de-ai lui Gruia...era o tipa, personalitate de tip A, care in mod clar il calca pe nervi pe Gruia, deci am plecat de acolo...

Azi noapte mi-o fost si cald si frig, in acelasi timp, poate ca sa compensez robinetele astora care is uneori cu apa cald si apa rece, dar nu pe aceeasi teava:)...

Aseara in timp ce ma gandeam "ce caut eu aici"? :) mi-am dat seama ca nu as putea probabil sa locuiesc aici si sa fiu fericita. Probabil ca as munci foarte mult, as fi platita mai putin, as avea de mers mult pana la client/birou/oriunde, as da o gramada de bani pentru locuinta si toate astea pentru ce??...ca noapte sa pot sa bat barurile in cautarea sensului vietii??? pe care in mod cert l-as gasi in fundul unei sticle de alcool...si in bratele unui individ la fel de "cool"...

Poate pur si simplu faptul ca am crescut 19 ani intr-un oras mic isi spune cuvantul...poate as fi gustat "experienta Londra" altfel acum cativa ani sau in alt context...dar acum am trait toate senzatiile astea in felul in care am trait si contactul cu "vama" acuma 3 ani: foarte detasat si neintelegand nimica...


Ii povesteam ieri lui Gruia ca nu ma mai intereseaza de foarte multa vreme turismul cultural si l-am suparat...ma intereseaza putin turismul antropologic:), dar observatiile astea le pot face absolut oriunde. Nu sunt interesata sa vad nici muzee, nici schimbari de garzi...cel putin o cafia proata in parc si niste prieteni...sau o cafia oriunde si niste prieteni...dar Gruia nu se simte bine decat in multime si schimband des. Eu nu mai am rabdare de din'astea, pur si simplu...ma gandeam aseara ca is o tzara agorafoba...:).

Singura chestie care prezinta un interes cat de mic pentru mine este un alt pelerinaj la harrods, sa-mi caut ceva pentru nunta Adinei care sa se asorteze cu pantofii mei geniali:).

alte vesti care puteau fi mai bune

Buni are piatra la 'fiere' (sau 'hiara' cum zice matusa mea:) )...si trebe sa faca operatie. Deocamdata e in spital pentru alt tratament. Vorba aia, sa nu meri la doctor ca descopera ce ai...

Gruia si Londra/UK

Trebe sa fie o experienta interesanta. Trebe sa il sun sa vad pe unde are de gand sa ma duca in cele 4 zile in care stau pe capul lui :)...


Adica am reusit sa-mi iau concediul si mai ales sa schimb concediul din august pe septembrie ca sa nu murim de insolatie prin tarile calde cu Roxanica :).

Adica, Roxanica, stiu ca nu-mi citesti meilurile :)),sper sa-mi citesti blogu' ca sa vezi cand merem la mare :)

multa munca

stupida la birou. si m-o apucat si o stare din'aia tampita zilele astea:).

mi-o scris Gruia ca ma asteapta pe 20-21 la Londra. eu incercam sa mi iau si 22 liber (ca sa am 4 zile minunate de vacanta), dar inca nu stiu daca se poate...:). ia stai ca ma duc acuma la planning sa vad :)

la birou

is la birou. nu ma pot deloc obisnui. mi-am citit lista uriasa de mailuri si in rest am spor zero, n-am citit nimica. as mere la supermarket la pranz ca n-am nimica de mancare...ma rog, mancarea lui Cris :)...dar nu prea mancam aceleasi lucruri (numa de musai).

acuma incercam sa-mi schimb perioada de vacanta si nu prea se poate...in rest, cum am revenit din vacanta, am din nou o lista cu zeci de lucruri de facut (birou+ altele)...

as incerca sa merg la Londra la Gruia in wkndul cu 21 iunie (mai ales ca pe 23 e sarbatoare nationala aici -sau 24?? si as avea 4 zile libere daca imi iau concediu luni). trebe sa vorbesc cu el sa vad daca o fi pe'acolo sau pleaca...

cu Roxana incercam sa negociem perioada de mers la mare...de`abia astept sa ma balacesc in apa :) ca de soare nu mi-i prea drag:)

mi'am citit blogu' ...

sa vad ce mai fac. da vad ca n'am mai scris nimic. 

Intre corset si armura

Ieri, pentru ca Buni mergea ca un pinguin, am decis sa o ducem la doctor (fizioterapie). Imediat, doamna doctor decide sa o interneze ca sa-si revina. Deocamdata e acasa, pentru ca dupa ce am internat-o, mi-am dat seama ca nu rezist fara ea acasa asa ca am negociat cu doamna doctor sa-i faca tratamentul  dimineata apoi sa vina acasa pentru cat mai stau eu aici...

Dar alta e vestea fenomen: cum eu am fost diagnosticata cu discopatie lombara acuma vreo 4 ani, mi-am zis ca n-ar fi rau sa-mi faca si mie un consult sa vada ce si cum cu coloana mea intre timp (in timpul in care stau mai bine de 12-14 ore pe scaun). Asa ca m-am trezit ‘incorsetata’ la propriu, cand doamna doctor m-o pus sa-mi iau un fel de proteza pentru coloana, care este un instrument de tortura undeva intre un corset si o armura...strange si e fix pe mine, dar e si greutz, de unde ideea de armura...

Am pus-o pe mine cand am venit cu unchiu in masina de la Alba si apoi am iesit din masina sa o luam pe buni din spital acasa si nu am dat-o jos. Unchiu: ‘la cum va imbracati voi fetele in ziua de azi eu nici nu zic ca nu-i obiect de imbracaminte. ii drept ca ii umpic mai ciudat da’ nu ma mira prea tare...’

Apoi s-o distrat mai departe, tot pe seama mea, pentru ca doamna doctor vrea sa beau lapte (calciu:) ), dar sa stau si la soare, adica ceva cu vitamina D si fixarea calciului. Numai ca eu am un ten apropiate de foaia de hartie, si daca stau umpicutz la soare incep sa seman cu un rac (nu drac) fiert:)...dar, obligat-fortat, vom face si excursia aia la mare pe care i-o promit Roxanicii de cativa ani :)...

Am stiut ca o sa fie ceva ce nu-i in regula, ca prea ma durea spatele mai nou (mai ales dupa geniala schimbare a locului de munca)...dar parca tot ma calca pe nervi ca trebuie sa-mi schimb toata rutina zilinica si sa-mi ajut coloana sa revina la forma corecta si sa ramana acolo...

Nah, asta e invatatura de minte sa nu-mi mai dau sufletu’ pt un nenorocit de job, ca nu-i decat atata, un job, si sa incep sa fiu atenta la tot felul de chestii, ca nu mai suntem tineri, maica:)

Recunosc ca asta nu-i un articol prea amuzant, da is umpic speriata de examenu asta ...totusi speranta moare ultima :)...asa ca ma intorc la citit.

ceasul al 12lea

Nu m-am mai conectat de multa vreme. Pentru ca mi se parea ca am lucruri mult mai importante de facut.

In general, nu am prea invatat. Am reusit ( cu greu) sa citesc varianta scurta de cursuri (kaplan), dar nici pe aia nu am terminat-o si examenul e in 4 zile...si marea drama e ca nu reusesc sa fac probleme, ma plictisesc ingrozitor cand trebuie sa fac probleme asa cum vor fi la examen...e ok atata vreme cat invat/citesc ceva nou...dar sa repet...ma plictisesc...

M-as enerva sa nu iau examenul asta, ca am depus atata efort pana acuma si mi s-ar parea degeaba...dar o sa vad daca o sa ma pot aduna sa ma concentrez in ceasul al 12lea si sa depun un efort suficient ca sa si iau examenul...

Acuma mergem cu Buni la spital, apoi voi reveni sa mai citesc ceva. 

Ma infurie umpic ideea ca mi-am petrecut toata vacanta (care inainte parea enorma, dar acuma pare foarte scurta) intr-o combinatie de invatat si nefacut nimica....macar daca as fi renuntat la invatat, sa nu fi facut nimica:), poate ca eram mai incantata...asa ma simt vinovata de 2 ori, cand invat ca nu stau cu Buni mai mult si cand is cu Buni ca nu invat.

Trebe sa-mi gasesc alt hobby ca examenele astea permanente incep sa ma streseze...alte fete au hobby sa se marite...oare ce nu o fi in regula cu mine?? pana si Buni, care nu comenteaza niciodata in legatura cu viata mea amoroasa (inexistenta:) ), s-o apucat sa-mi spuna ca ar trebui sa-mi iau un barbat sa ma incalzeasca in pat noaptea :)...asta o fost superamuzant si toti verii mei s-or distrat, pentru ca e cea mai neasteptata chestie venind de la Buni :))...

Gata, ca e deja tarziu, merg sa fac ceva treaba :).