mi-o ramas tzuica...

adusesem destul de multa tzuica, eu, Cris si Ancutza. n-am reusit sa bem prea multa din ea...tin minte ca la un moment dat erau baietii la noi si le-am dat lor...impachetam azi de zor...si am dat peste ea...din nou...

mi-am facut un test de pe un pliant despre stres=infarct, o chestie pe care nu-mi amintesc de pe unde am cules-o, dar pe care am decis sa o tin prinjur ca sa imi aduc aminte ca toti murim (*daca mai era nevoie :) ). si are un chestionar pe care tocmai l-am facut si pe care imi iese un scor foarte mare si rezulta ca sufar de stresa patologic. si citeam ca pana si un simplu mutat poate genera in infarct...

avand in vedere istoria bolilor din familia mea, e foarte probabil ca voi muri de un infarct. sau cel putin voi face un infarct chiar daca nu imi va fi fatal...:(. ma rog, de ceva trebe sa mor si eu, ca doar n-o sa mor sanatoasa :)...

nu stiu de ce naiba ma gandesc la moarte, ca doar pornisem de la stres. stres ca nu-mi mai termin lista cu chestii de facut
si am tendinta sa ma implic emotional f tare in ceea ce fac, de unde si nivelul foarte ridicat de stres. cand ma uit in jur la cate lucruri mai am de impachetat/impaturat imi vine sa plang...apoi merg jos in sufragerie si-mi vad lista cu chestii de facut pentru serviciu pana plec (adica in patru zile, pentru ca vineri deja is pe avion)...nu stiu de ce sa ma apuc mai intai, asa ca ma uit cu disperare in jur si ma stresez, dar nu-s in stare sa pun mana pe ceva, sa incep...

bine, e 6.30, e clar ca trebe sa ma adun urgent si sa finalizez impachetatul si munca pt serviciu (atata cata mai reusesc sa fac), ca altfel o incurc.

maine am toate minutelele programate si trebe sa facem si o curatenie generala inainte sa predam apartamentul miercuri...

vaaaiii...ce stresant e sa te muti. si ce ciudat e sa fii homeless, vagabond prin luxembourg. nu e ca si cand e ceva nou, imi tot aduc aminte de zilele petrecute cu Rox in deriva in momentul in care ne-am mutat din camin si nu ne gaseam apartament...zambesc...ce vremuri...dar parca eram umpicut mai tanara si avea mai mult haz ca nu eram doar eu in situatia asta...eee, am crescut mari. fir-ar sa fie! n-are nici un haz :)...