...it's squeaking all the time, but it's my favourite shoe, even if it is old (or maybe precisely because it is old) and I do not want to give it up.
what's the cure for a squeaky shoe?
Wednesday, August 26, 2009
despre poze
...mi-am dat seama...suntem niste copii mari si ne plac toate porcariile tehnologice inventate mai nou...
sau dupa cunoscuta lege a lui murphy: cand tot ce ai in mana este un ciocan, toate lucrurile din jur iti par cuie. asta e aplicabil intotdeauna.
de exemplu ne cumparam aparat foto si apoi pozam tot ce ne iese-n cale...nu prea vedem pe unde trecem, nu absorbim nimica din jurul nostru, dar 'snappuim' la poze in continuu...
nu stiu de ce m'o apucat nervii astia impotriva pozelor. nu'mi prea plac pozele...imi displace sa ma uit pe poze (din trecut) si'mi displace sa fac poze si'mi displace sa apar in poze...am o selectie de poze (de pe cand eram mai mica si apoi de prin liceu) cu mine in luxembourg...luate cand am plecat, pe post de talisman...dar nu au nici un efect...nu stiu, parca is o marturie a regretelor ...nu'i nimica mai deprimant decat sa privesti in trecut si sa regreti trecutul paradisiac - 'coasta boacii' despre care tot vorbesc eu.... ce functie au pozele???? concret, tangibil, la ce ma ajuta 'amintirile' ?...ma fac sa ma simt mai bine??? de cele mai multe ori nu: daca is amintiri faine, genereaza melancolie, daca is amintiri mai putin faine, le incui intr'un sertar si speri sa nu revina niciodata in 'prime time'...
de exemplu, eu, cu amintirile faine: le'am aruncat la gunoi...oarecum. in sensul ca incerc acum si nu reusesc sa'mi amintesc anii copilariei si adolescentei...pentru ca am pierdut pe cineva, am preferat sa uit tot, ca sa nu mai simt nimica. si acuma incerc sa'mi amintesc, un fel de datorie de onoare...si nu reusesc. eficient sistem. impingi tot in intuneric si, surpriza!, ramane acolo...mi'i dor de senzatiile alea si de amintirile alea si de emotiile si nu pot ajunge la ele... daca as ajunge as fi probabil si mai nefericita. asa ca tot ce'mi remane de facut este sa construiesc in continuu. problema este insa ca am invatat foarte usor si bine lectia asta. asa ca tot ce construiesc, uit din nou...e ca un turn babel ce o ia in sus si pe masure ce mai pui un etaj in sus mai stergi unul de la baza...e un 'coridor' foarte ingust cel care ma inconjoara acuma...
si m'o mai apucat o depresie stringenta, daca tot suntem la subiect. am senzatie ca pierd oamenii din jurul meu...nu stiu, ii pierd, sa amesteca in peisaj, in etajele inferioare, sterse de vreme si de exercitiul meu de igiena emotionala...
timpul rezolva toate problemele, in definitiv...nu mai avem timp. si dupa toate astea, redescopar alti oameni, in jurul meu...dar oamenii astia apartil coridorului ingust si te intrebi cu nostalgie cat o sa'i ai alaturi...sau daca ii ai si acuma, sau totul este o iluzie.
sau dupa cunoscuta lege a lui murphy: cand tot ce ai in mana este un ciocan, toate lucrurile din jur iti par cuie. asta e aplicabil intotdeauna.
de exemplu ne cumparam aparat foto si apoi pozam tot ce ne iese-n cale...nu prea vedem pe unde trecem, nu absorbim nimica din jurul nostru, dar 'snappuim' la poze in continuu...
nu stiu de ce m'o apucat nervii astia impotriva pozelor. nu'mi prea plac pozele...imi displace sa ma uit pe poze (din trecut) si'mi displace sa fac poze si'mi displace sa apar in poze...am o selectie de poze (de pe cand eram mai mica si apoi de prin liceu) cu mine in luxembourg...luate cand am plecat, pe post de talisman...dar nu au nici un efect...nu stiu, parca is o marturie a regretelor ...nu'i nimica mai deprimant decat sa privesti in trecut si sa regreti trecutul paradisiac - 'coasta boacii' despre care tot vorbesc eu.... ce functie au pozele???? concret, tangibil, la ce ma ajuta 'amintirile' ?...ma fac sa ma simt mai bine??? de cele mai multe ori nu: daca is amintiri faine, genereaza melancolie, daca is amintiri mai putin faine, le incui intr'un sertar si speri sa nu revina niciodata in 'prime time'...
de exemplu, eu, cu amintirile faine: le'am aruncat la gunoi...oarecum. in sensul ca incerc acum si nu reusesc sa'mi amintesc anii copilariei si adolescentei...pentru ca am pierdut pe cineva, am preferat sa uit tot, ca sa nu mai simt nimica. si acuma incerc sa'mi amintesc, un fel de datorie de onoare...si nu reusesc. eficient sistem. impingi tot in intuneric si, surpriza!, ramane acolo...mi'i dor de senzatiile alea si de amintirile alea si de emotiile si nu pot ajunge la ele... daca as ajunge as fi probabil si mai nefericita. asa ca tot ce'mi remane de facut este sa construiesc in continuu. problema este insa ca am invatat foarte usor si bine lectia asta. asa ca tot ce construiesc, uit din nou...e ca un turn babel ce o ia in sus si pe masure ce mai pui un etaj in sus mai stergi unul de la baza...e un 'coridor' foarte ingust cel care ma inconjoara acuma...
si m'o mai apucat o depresie stringenta, daca tot suntem la subiect. am senzatie ca pierd oamenii din jurul meu...nu stiu, ii pierd, sa amesteca in peisaj, in etajele inferioare, sterse de vreme si de exercitiul meu de igiena emotionala...
timpul rezolva toate problemele, in definitiv...nu mai avem timp. si dupa toate astea, redescopar alti oameni, in jurul meu...dar oamenii astia apartil coridorului ingust si te intrebi cu nostalgie cat o sa'i ai alaturi...sau daca ii ai si acuma, sau totul este o iluzie.
Monday, August 24, 2009
pentru cititorii fideli-reclama la ceva ce-mi place :)
http://gentzi.wordpress.com/
...mai multe despre asta cand ajung la birou.
ma plictisesc...la birou
nu ca nu as avea ce face, vorba lui Cris, slava domnului :)...am destule. dar nu am nici un chef, lunea nici iarba nu creste (Rox), d'apai dupa vacanta :)
asa ca am facut un test:
http://www.romanialibera.ro/a149716/ce-sex-are-creierul-dvs.html
si am 14, deci am un creier 'mixt'...is confuza. sau poate nu? :) as vrea totusi ca sa am o idee clara, adica ori ori. dar ca intotdeauna in viata mea, totul este confuz :)...
asa ca am facut un test:
http://www.romanialibera.ro/a149716/ce-sex-are-creierul-dvs.html
si am 14, deci am un creier 'mixt'...is confuza. sau poate nu? :) as vrea totusi ca sa am o idee clara, adica ori ori. dar ca intotdeauna in viata mea, totul este confuz :)...
revenit din vacant. primul lucru citit:
http://life.hotnews.ro/stiri-fun-6075677-bancul-zilei-sfarsit-nu-prea-fericit.htm
bancul zilei de pe hotnews, despre fat frumos (pe calul alb. sau nu:) ):
Fat-Frumos trebuia sa se intalneasca cu Ileana Cosanzeana. Calare pe cal ajunge la castelul cu turn unde statea Ileana, pazita de un zmeu. Inainte de a urca in turn, Fat Frumos ii spune calului: - Calule tu stai aici jos, eu urc in turn si in caz de vine zmeul, sa sar direct pe tine! Zis si facut, Fat Frumos urca in turn, ajunge la scumpa lui Ileana, urmeaza imbratisari, sarutari, toate alea..., cand la un moment dat aude zgomote la usa. Speriat sare imediat pe geam. Ileana se aranjeaza putin si se indreapta spre usa. Cand colo, la usa, surpriza.... calul care zice: - Leano, zii lui Fat Frumos ca afara ploua!
asta pentru ca ma invatasem cu Rox, care e un tonomat de bancuri :)
bancul zilei de pe hotnews, despre fat frumos (pe calul alb. sau nu:) ):
Fat-Frumos trebuia sa se intalneasca cu Ileana Cosanzeana. Calare pe cal ajunge la castelul cu turn unde statea Ileana, pazita de un zmeu. Inainte de a urca in turn, Fat Frumos ii spune calului: - Calule tu stai aici jos, eu urc in turn si in caz de vine zmeul, sa sar direct pe tine! Zis si facut, Fat Frumos urca in turn, ajunge la scumpa lui Ileana, urmeaza imbratisari, sarutari, toate alea..., cand la un moment dat aude zgomote la usa. Speriat sare imediat pe geam. Ileana se aranjeaza putin si se indreapta spre usa. Cand colo, la usa, surpriza.... calul care zice: - Leano, zii lui Fat Frumos ca afara ploua!
asta pentru ca ma invatasem cu Rox, care e un tonomat de bancuri :)
Friday, August 14, 2009
dezastru
trebe sa anunt oficial ca tot procesul pentru alegerea cartilor pentru vacanta este un dezastru.
azi dimineata am dat click pentru prima data pe 'kindle' (google search it :) ) si m-am decis ca il vreau, desi este prea scump si potential inutil. vezi produsele care creeaza nevoi :)...toata ziua m-am certat la birou cu Paula despre necesitatea/inutilitatea produsului...
si in seara asta, dupa ce am facut vreo 45% din gabajul pt vacanta, mi-am dat seama ca este foarte util. lista lunga avea, cred, vreo 20 de carti. dar daca am chef sa citesc ceva de istorie? 2 carti, despre lucruri total diferite, henri 2-primita cu autograf:) si ceva de djuvara (dupa o ezitare am scos-o din lista lunga pe a 3a, tot de djuvara). dar daca am chef de ceva cu totul nou, ce nu mi-as cumpara initial? inclus o carte de la Cris, the tipping point...dar inclus de asemenea jack kerouac on the rode, editia cu mai multa critica decat cartea in sine :)....cartea asta are o poveste amuzanta...mi-o cumpar in continuu si o dau in continuu cadou inainte sa apuc sa o deschid...mi-am spus ca o vacanta de o saptamana este timpul perfect sa o si deschid...apoi, daca am chef de ceva care nu ma dezamageste niciodata??? luat niste piese de oscar wilde cu mine, care or sa mi insenineze ziua in mod cert....apoi, daca simt nevoia sa nu pierd timpul si vreau sa citesc ceva 'educativ'?? luat 2 carti despre care am citit pe bloomberg, cred...sau despre una am citit pe bbg si pe cealalta am gasit-o singura??? am pus si 'the sages' si 'the myth of the rational market' in bagaj...apoi o carte pe care imi doresc de mult mult mult timp sa apuc sa o citesc, nu pot sa nu o iau...staring of the sun:overcoming the terror of death de irvin yalom...am mai citit 'existential psychoterapy' (in cea mai mare parte pe avion sau in aeroporturi:) si mi-o placut foarte mult asa ca m-am gandit sa o incerc si pe asta...). dar mai este o carte, din care am citit cam 25%, cartea care o devenit cartea de avion/aeroport dupa 'existential psychoterapy':'grimoires, a history of magic books'....ca sa ajung la lista lunga, am scos din teancul initial oscar wilde ' happy prince and other stories', biografia lui mozart, inca o carte de djuvara si toate cartile de desen...ca daca iau cartile de desen o sa am chef sa iau cu mine si creioane, acuarele, etc etc...si nu mai este loc :)
dupa asta, am pus 'planul de invatat' in valiza...si pentru ca totusi voi fi in vacanta, am luat doar FRM kaplan books 1 si 2...si ma gandesc sa iau vreo 10-15 'readinguri' printate :), exceptie basel accord related stuff :)...
din motivul asta, pentru ca am pe lista lunga deja 9 carti, trebe sa fac o lista scurta maine, si presimt ca ma asteapta o zi foarte grea din cauza asta...tot timpul intrebarile: dar daca am chef? sau daca nu am chef? dar poate as fi vrut? dar cum o sa pot sa ma gandesc de-acum ce o sa am chef sa fac?? etc...
si problema n-ar fi cartile...sau hainele, pentru ca n-am avut niciodata o problema cu hainele, sau cu lipsa lor :) (exceptie ultima excursie la londra si pantofii mei geniali :) )...
problema e ca am exact 6 (!!!!) creme antisoare, nici mai mult nici mai putin, din cauza obsesiei cu soarele...
deci, trebe sa-mi iau kindle? sau era, 'bai, voi vreti sa-mi furati bicicleta?' :)
Thursday, August 13, 2009
follow up la comentariile despre ciocolata
imi place la nebunie sa fac experimente, mai ales pe altii :)...
asa ca ieri seara am incercat pe Cris* urmatoarea chestie:
1. i-am dat o bucatzica foarte mica de lindt cu 99% cacao
2. am lasat-o sa o 'savureze'...i-am urmarit mutra, ce mai, m-am distrat
3. i-am dat o bucatzica umpic mai mare de lindt 85% cacao
4. ca si la # de sus:)...m-am distrat de reactia ei
5. am notat comentariul decent din tot experimentul de mai sus:) : lindt 85% pare dulce in comparatie cu 99% (logic :) )
6. i-am dat lindt 70% cacao cu chilli...i se parea excelenta :)
7. concluzie: daca i-as fi dat din prima lindt 70% cacao nu i-ar fi placut, mai ales ca era cu chilli
8. ce mult conteaza analizele comparative :)
9. lui Cris nu-i mai trebuia ciocolata dupa cele 3 bucatzele :)
* dupa ce o incercasem in prealabil pe mine, totusi :)
asa ca ieri seara am incercat pe Cris* urmatoarea chestie:
1. i-am dat o bucatzica foarte mica de lindt cu 99% cacao
2. am lasat-o sa o 'savureze'...i-am urmarit mutra, ce mai, m-am distrat
3. i-am dat o bucatzica umpic mai mare de lindt 85% cacao
4. ca si la # de sus:)...m-am distrat de reactia ei
5. am notat comentariul decent din tot experimentul de mai sus:) : lindt 85% pare dulce in comparatie cu 99% (logic :) )
6. i-am dat lindt 70% cacao cu chilli...i se parea excelenta :)
7. concluzie: daca i-as fi dat din prima lindt 70% cacao nu i-ar fi placut, mai ales ca era cu chilli
8. ce mult conteaza analizele comparative :)
9. lui Cris nu-i mai trebuia ciocolata dupa cele 3 bucatzele :)
* dupa ce o incercasem in prealabil pe mine, totusi :)
cele zece minute...
de stretching...:)
asta faceam in fiecare ora de sport in scoala generala ...am facut 'incalzirea' aia obligatorie de atatea ori incat mi-o ramas in cap (plus ca discutam cu unchiu' tot timpul despre cat de benefica este, unchiu face sport in fiecare dimienata...de-asta toate prietenele mele se uita dupa unchiu desi are 55+ :) )...
si de cand am fost la kinesiterapeut pentru durerea de spate si de cand am inceput golful, m-am obisnuit sa fac asta aproape in fiecare zi, uneori si de mai multe ori pe zi (depinde cat stau la birou, este atat de simplu sa treci prin 'programul' ala in maxim 10 minute...)
nu-mi vine sa cred ce mult am imbatranit daca am inceput sa apreciez beneficiile sportului si ale mancatului sanatos :)
asta faceam in fiecare ora de sport in scoala generala ...am facut 'incalzirea' aia obligatorie de atatea ori incat mi-o ramas in cap (plus ca discutam cu unchiu' tot timpul despre cat de benefica este, unchiu face sport in fiecare dimienata...de-asta toate prietenele mele se uita dupa unchiu desi are 55+ :) )...
si de cand am fost la kinesiterapeut pentru durerea de spate si de cand am inceput golful, m-am obisnuit sa fac asta aproape in fiecare zi, uneori si de mai multe ori pe zi (depinde cat stau la birou, este atat de simplu sa treci prin 'programul' ala in maxim 10 minute...)
nu-mi vine sa cred ce mult am imbatranit daca am inceput sa apreciez beneficiile sportului si ale mancatului sanatos :)
Banc, azi pe net :)
Tuesday, August 11, 2009
cand vin, vin toate gramada :)
...asa si cu postarile mele:)
ma gandeam astazi cand parcam masina...ca o parchez foarte fain...chiar si Crina spunea asta, desi anul trecut pe vremea asta sustinea ca era sa ma bag in sotul ei cu masina, pentru ca nu ramaneam pe banda mea in curba :)...
no, da alta era ideea: ma gandeam ca ma caracterizeaza genul ala de psihologie de 2 bani 'gandire pozitiva'. is extrem de optimista. nu stiu exact ce ar putea sa ma destabilizeze foarte puternic, pentru foarte mult timp. intotdeauna imi gasesc un pai de care sa ma agat si care sa ma salveze, pana la urmatorul val, cand imi gasesc alt pai...si tot asa. am o capacitate de regenerare extraordinara...ma si mir cum de iesit asa...sigur ca am momente si momente...sus si jos, si, vorba lu' Eliade, idolul meu, izbit de coltzuri...dar in general, si pe termen lung, si in majoritatea vietzii am fost pe partea cu plus...mi se intampla ceva rau, imi ia ceva vreme sa-mi revin, apoi am alte 10-20 de planuri ca sa fac alte si alte lucruri...niciodata nu ma opresc...
ce e mai amuzant e ca uneori ma opresc sa ma intreb care e sensul, dar imi trece repede :)...acuma, serios, sigur ca in fundal se joaca toata comedia vietii mele :), dar asta e o alta poveste, pentru o alta dup'amiaza la birou :)...
ma gandeam astazi cand parcam masina...ca o parchez foarte fain...chiar si Crina spunea asta, desi anul trecut pe vremea asta sustinea ca era sa ma bag in sotul ei cu masina, pentru ca nu ramaneam pe banda mea in curba :)...
no, da alta era ideea: ma gandeam ca ma caracterizeaza genul ala de psihologie de 2 bani 'gandire pozitiva'. is extrem de optimista. nu stiu exact ce ar putea sa ma destabilizeze foarte puternic, pentru foarte mult timp. intotdeauna imi gasesc un pai de care sa ma agat si care sa ma salveze, pana la urmatorul val, cand imi gasesc alt pai...si tot asa. am o capacitate de regenerare extraordinara...ma si mir cum de iesit asa...sigur ca am momente si momente...sus si jos, si, vorba lu' Eliade, idolul meu, izbit de coltzuri...dar in general, si pe termen lung, si in majoritatea vietzii am fost pe partea cu plus...mi se intampla ceva rau, imi ia ceva vreme sa-mi revin, apoi am alte 10-20 de planuri ca sa fac alte si alte lucruri...niciodata nu ma opresc...
ce e mai amuzant e ca uneori ma opresc sa ma intreb care e sensul, dar imi trece repede :)...acuma, serios, sigur ca in fundal se joaca toata comedia vietii mele :), dar asta e o alta poveste, pentru o alta dup'amiaza la birou :)...
o mica mostra
...din lucrurile care se intampla in capul meu in cam 10 minute:
discutie cu Crina azi la pranz despre potentiale destinatii in Elvetia-gandit la Jungfraujoch-gandit la Andra si la faptul ca i-ar placea la fabrica de ciocolata-nu pot sa-mi amintesc numele fabricii/marcii de ciocolata- tastatura mea e swiss french-dat google search pt swiss chocolate si negasit nimic-negasit numele fabricii dar gasit un site despre ciocolata-citit tot felul de acolo- citit ca orice ciocolata este o otrava naturala pentru caini-amintit de Giuseppa-nu-mi amintesc daca i-am dat vreodata ciocolata- mi-am amintit ca era sa moara odata, si o beut numa lapte-m-am gandit ca vreau un caine-dar pisicile imi plac mai mult-oricum proprietara mea are stipulat in contract sa nu avem animale- nedrept-trebe sa-mi iau casa- mi-i dor de miti- gandit la Cristina care mi-o spus ca Miti o sa moara pentru ca e batran- devenit trista- vrut sa-mi iau caine, dar si pisica- nu pot sa mi iau pisica pentru ca Miti ii pisica mea- totusi as vrea un caine- dar ce sa fac cu el- daca in 6 luni nu voi mai fi in orasul asta?- nevoia sa ma stabilesc totusi undeva-dar unde?
nu stiu daca as fi in stare sa fiu responsabila de un caine- are nevoie de prea multa afectiune, de-asta imi plac pisicile mai mult, nu au nevoie de atata atentie si grija si te lasa in general in pace cand nu le e foame...
discutie cu Crina azi la pranz despre potentiale destinatii in Elvetia-gandit la Jungfraujoch-gandit la Andra si la faptul ca i-ar placea la fabrica de ciocolata-nu pot sa-mi amintesc numele fabricii/marcii de ciocolata- tastatura mea e swiss french-dat google search pt swiss chocolate si negasit nimic-negasit numele fabricii dar gasit un site despre ciocolata-citit tot felul de acolo- citit ca orice ciocolata este o otrava naturala pentru caini-amintit de Giuseppa-nu-mi amintesc daca i-am dat vreodata ciocolata- mi-am amintit ca era sa moara odata, si o beut numa lapte-m-am gandit ca vreau un caine-dar pisicile imi plac mai mult-oricum proprietara mea are stipulat in contract sa nu avem animale- nedrept-trebe sa-mi iau casa- mi-i dor de miti- gandit la Cristina care mi-o spus ca Miti o sa moara pentru ca e batran- devenit trista- vrut sa-mi iau caine, dar si pisica- nu pot sa mi iau pisica pentru ca Miti ii pisica mea- totusi as vrea un caine- dar ce sa fac cu el- daca in 6 luni nu voi mai fi in orasul asta?- nevoia sa ma stabilesc totusi undeva-dar unde?
nu stiu daca as fi in stare sa fiu responsabila de un caine- are nevoie de prea multa afectiune, de-asta imi plac pisicile mai mult, nu au nevoie de atata atentie si grija si te lasa in general in pace cand nu le e foame...
Thursday, August 6, 2009
al 3lea, de la birou (evident)
al 3lea pe ziua de azi, asta trebe sa fie un record :)...
povesteam acuma cu Tonel...si eu bineinteles ca ma plangeam si ii spuneam ca vreau sa ma mut in Elvetia (sau in cel mai rau caz Londra, dar nu cred totusi ca as rezista pe termen lung acolo)...
si din una in alta ajunge Tonel sa imi zica de 'plusuri si minusuri', respectiv salariu mare= viata personala nu prea...
si in momentul ala m-o bufnit rasul cum nu mi s-o mai intamplat de mult...care viata personala??? cred ca la ideea asta am renuntat de mult...ca de alftel la multe alte idei de genul asta...adica idei despre lucruri care te ajuta sa treci prin viata spunandu-ti ca totusi exista un sens :)
povesteam acuma cu Tonel...si eu bineinteles ca ma plangeam si ii spuneam ca vreau sa ma mut in Elvetia (sau in cel mai rau caz Londra, dar nu cred totusi ca as rezista pe termen lung acolo)...
si din una in alta ajunge Tonel sa imi zica de 'plusuri si minusuri', respectiv salariu mare= viata personala nu prea...
si in momentul ala m-o bufnit rasul cum nu mi s-o mai intamplat de mult...care viata personala??? cred ca la ideea asta am renuntat de mult...ca de alftel la multe alte idei de genul asta...adica idei despre lucruri care te ajuta sa treci prin viata spunandu-ti ca totusi exista un sens :)
Despre cum iubim
E cel mai usor sa iubesti de la distanta…
O intamplare de azi dimineata ma face sa ma gandesc la asta…si la multe alte lucruri care s-au intamplat in unltimul timp.
Dar intai intamplarea : azi dimineata nu m-am putut trezi la 8.05 cand o sunat ceasul, asa ca am amanat pe 8.20 (pentru ca ma culcasem pe la 2 ) …la 8.12, Buni, in capul scarii, in pijamale, fara aparat (adica nu aude nimica din ce spun eu), incepe sa zbiere (ca in vremurile bune :) ) la mine sa ma trezesc…asta e chiar realitate, nu e deloc cosmar…eu incerc sa vorbesc cu ea, dar normal ca nu auzea nimica, singura metoda era sa ma trezesc de tot (cu 8 minute inainte de ora pe care mi-o programasem) si sa merg sa ii pun aparatul in ureche ca sa pot vorbi cu ea…
M-am trezit cu o dispozitie foarte proasta, m-am imbracat rapid, ca sa pot pleca la birou, m-am dus jos la ea, i-am pus aparatul in ureche…si am intrebat-o cum crede ca ma trezesc in celelalte mia bine de 3 sute de dimineti pe an cand nu ii ea langa mine…am fost foarte rea, si s-o suparat…si ca de fiecare data imi spune trista ca nu ma mai trezeste si eu stiu ca tine minte exact pana data viitoare cand ma trezeste…
Mi-i foarte draga Buni…o venit cu avionul cu fetele (care acuma is in Paris pt 3 zile) , dar dupa 2 saptamani stiu ca incep sa o iau razna…cred ca 2 saptamani e timpul maxim in care ne suportam reciproc una pe alta…si eu is rea (ca am cu cine semana) si ma enervez daca lucrurile nu se intampla cum vreau eu) si oamenii foarte apropiati stiu ca in cele 1-5% din timp cand fac urat am potentialul sa fac foarte urat…
Exista o stratagema pe care eu o implementez si care se numeste ‘Buni management’. Toti verii mei stiu ce si cum…avem atatea si atatea povesti unde numai o astfel de abordare merge…in principiu e vorba de ‘zic cum zice Buni si fac cum cred eu’ :)…chestie care ii amuza pe toti teribil…pentru ca si daca am opinii contradictorii cu ale lui Buni, in general nu o contrazic, nu intru in conflict, nu imi exprim opiniile…exact stilul de evitare a conflictului care genereaza conflicte majore de la trezit dimineata prea devreme cand nu e cazul…adica rezultatul discordantei asteia este ca genereaza un conflict din nimic (picatura proverbiala :) )…
De unde concluzia ca e foarte simplu sa iubesti de la distanta…asa porti cu tine numai dorul si melancolia dupa momentele trecute si uitam foarte usor neplacerile cotidiene legate de obiectul dorului…asta ii problema cu timpul in general, pentru ca nu exista conflict in amintire…O sa uit foarte usor de dimineata asta, dar sambata cand o duc pe Buni la aeroport o sa fiu trista, si la fel si ea, iar de duminica o sa ne fie iarasi (amandurora) dor ….
O intamplare de azi dimineata ma face sa ma gandesc la asta…si la multe alte lucruri care s-au intamplat in unltimul timp.
Dar intai intamplarea : azi dimineata nu m-am putut trezi la 8.05 cand o sunat ceasul, asa ca am amanat pe 8.20 (pentru ca ma culcasem pe la 2 ) …la 8.12, Buni, in capul scarii, in pijamale, fara aparat (adica nu aude nimica din ce spun eu), incepe sa zbiere (ca in vremurile bune :) ) la mine sa ma trezesc…asta e chiar realitate, nu e deloc cosmar…eu incerc sa vorbesc cu ea, dar normal ca nu auzea nimica, singura metoda era sa ma trezesc de tot (cu 8 minute inainte de ora pe care mi-o programasem) si sa merg sa ii pun aparatul in ureche ca sa pot vorbi cu ea…
M-am trezit cu o dispozitie foarte proasta, m-am imbracat rapid, ca sa pot pleca la birou, m-am dus jos la ea, i-am pus aparatul in ureche…si am intrebat-o cum crede ca ma trezesc in celelalte mia bine de 3 sute de dimineti pe an cand nu ii ea langa mine…am fost foarte rea, si s-o suparat…si ca de fiecare data imi spune trista ca nu ma mai trezeste si eu stiu ca tine minte exact pana data viitoare cand ma trezeste…
Mi-i foarte draga Buni…o venit cu avionul cu fetele (care acuma is in Paris pt 3 zile) , dar dupa 2 saptamani stiu ca incep sa o iau razna…cred ca 2 saptamani e timpul maxim in care ne suportam reciproc una pe alta…si eu is rea (ca am cu cine semana) si ma enervez daca lucrurile nu se intampla cum vreau eu) si oamenii foarte apropiati stiu ca in cele 1-5% din timp cand fac urat am potentialul sa fac foarte urat…
Exista o stratagema pe care eu o implementez si care se numeste ‘Buni management’. Toti verii mei stiu ce si cum…avem atatea si atatea povesti unde numai o astfel de abordare merge…in principiu e vorba de ‘zic cum zice Buni si fac cum cred eu’ :)…chestie care ii amuza pe toti teribil…pentru ca si daca am opinii contradictorii cu ale lui Buni, in general nu o contrazic, nu intru in conflict, nu imi exprim opiniile…exact stilul de evitare a conflictului care genereaza conflicte majore de la trezit dimineata prea devreme cand nu e cazul…adica rezultatul discordantei asteia este ca genereaza un conflict din nimic (picatura proverbiala :) )…
De unde concluzia ca e foarte simplu sa iubesti de la distanta…asa porti cu tine numai dorul si melancolia dupa momentele trecute si uitam foarte usor neplacerile cotidiene legate de obiectul dorului…asta ii problema cu timpul in general, pentru ca nu exista conflict in amintire…O sa uit foarte usor de dimineata asta, dar sambata cand o duc pe Buni la aeroport o sa fiu trista, si la fel si ea, iar de duminica o sa ne fie iarasi (amandurora) dor ….
Subscribe to:
Posts (Atom)
