Thursday, September 4, 2008

Zi-mi adresa sa-ti trimit invitatia la nunta. Daca nu, o scanez si ti-o trimit pdf !

Aaaa, nu-mi spune ca nu poti veni la nunta mea ! Nu mai vorbesc cu tine ! Cum sa nu vii la nunta mea ??? Nu mi-as fi imaginat asta niciodata!!!

Pai nici la ...X, Y, Z nu am fost. Nu reusesc sa fiu in tara, nu e fezabil sa vin pentru o seara, nu am concediu, nu pot, chiar nu pot ajunge desi mi-ar fi placut mult.

(Mai mult decat placerea, ar fi fost de fapt ajutorul in caz de atac de cord, ca daca apuci sa-ti vezi colegii, asa, din cand in cand cel putin, nu ai socuri atunci cand ii vezi cu tzancii pe strada)

Nu, serios, zi-mi unde sa-ti trimit invitatia! Trebuie sa vii la nunta mea! Nu stiu cum faci, nu stiu cum te descurci, sau cum iti iei concediu!!

(Ce sa zic, daca o tin tot asa, va trebui sa-mi iau concediu exceptional sa ajung macar la nunta mea! Stai! Care nunta? Daca o tin tot asa, nu va fi nici o nunta?)

Trecand peste socurile initiale, rezumatul conversatiei ar fi cam asa: nemaritate si neinsurati dintre cei dupa care aruncam cu penarul prin clasa, sau cu creta, cu care chiuleam sa merem in bar, cu care am ‚invatat’ sa fumez, cu care am facut prima betie si primele prostii, prima plimbare noaptea prin parc, primul sarut, primii fluturi in stomac....ar mai fi indivizi pe care ii putem numara pe degetele de la mana stanga. Sau dreapta, ca stanga e ocupata cu verigheta? Oare pe stanga e verigheta? Google search.
M-am indepartat asa de tare de fostii colegi, ca am socuri cand primesc mass e-mailuri cu poze cu copiii lor. Copiii!!!
Ma ia ameteala numai cand ma gandesc la ideea de copil.
Dar nu mai suport! Nu mai vreau sa fiu invitata la nici o nunta!! Am de azi inainte alergie la nunti in mod oficial!! Ma bucur pentru voi toti si-mi sunteti extrem de dragi si in circumstante normale mi-ar face mare placere sa fiu alaturi de voi. Dar nu mai rezist!!
Nu mai inteleg unde e normalitatea! E normal sa fii ca mine, sa nu ai probleme din’astea si sa n-ai nici o treaba sau e normal sa fii ca voi, in randul lumii, contribuind la perpetuarea speciei si realizand celulele de baza (ale societatii, nah!, nu va ganditi la ...alte celule:) ). Nu stiu ce e normal. Nu pot acuza pe nimeni, dar nici eu nu ma simt anormala.
As face si eu copii (oare??), dar cu cine? Sau de ce? Nemaivorbind de cum:)).
Copiii imi lipsesc, in rest le am pe toate!! :)
Nu vreau nici un copil. Nu stiu ce vreau...
Dar daca imi mai cere cineva adresa sa-mi trimita invitatia la nunta ies prin tavan.
Sunt, de asemenea, in greva japoneza: nu particip la nunti anu asta! Varutz, daca iti mai vine ideea cu insuratu, uite-l nu e, ma-nsor, nu ma-nsor! Treaba ta! Nu particip la nunti in 2008.
In 2009, discutabil.
Acuma ma duc sa-mi deschid o sticla de vin!

No comments: