dark rainy day in Geneva

...the first until now. Listening to Louis Armstrong in the car for atmosphere...

You definitely have too thin walls when you know your neighbour's alarm tone.

Finally the big day to clean the new appartment arrived and perhaps tomorrow I might even move in. Still no furniture yet, hopefully there will be a max 2 weeks delay and I will have it. Already planning the housewarming party...thinking of having it for the Romanian National day, 1 December, or to have it in a wknd close to that date.

learning curve 3, about beer

This learning experience is about beer: i have finally found out myself that one can open a beer with anything. In my case, the candle holder. This leads me to believe that: 1. i am a hopeless alcoholic since I bought beer to drink by myself in order to sleep :); 2. that my cousin is a genious because he can open a beer with anything, but this probably takes a lot of practice (that I don't have) and an amazing desire to remove any obstacle between him and the alcohol...

In my case, this was a 30 min exercise of walking around and trying to find an edge that i can use to open the goddamned beer, since I took all my kitchen stuff to the new apartment already...

The only good thing about this whole learning experience is that the beer is effective :).

another link of today

did not read the art, but like Mr Djuvara's hat :P

http://www.contributors.ro/cultura/intre-neagu-si-samuel/

about Mondays

thank God it's Friday! :)

Because it seems there was a perfectly good reason why Garfield and myself positively hate Mondays:

http://edition.cnn.com/2010/TECH/social.media/11/02/facebook.breakups/index.html

34 or learning curve 2

Y-day evening we have been on the wine tasting boat and I have written down the assessment for 34 wines (and tasted around 40, but who's counting :) )...mostly French reds, but the highlight of the evening was in fact a German Wuertember Riesling Eiswein Nr 9 HJ Lenz from 2004. That is a fantastic wine and I am thinking of ordering 2 boxes. Unfortunately it only comes in 37,5 cl...

There were maybe 4 or 5 that I've rated 5 stars, but a few other good ones as well. I have learnt that sometimes wine needs time to mature. That does not sit well with my tendency to want EVERYTHING RIGHT NOW :). I am learning more and more things since I've moved to Suisse.

Moreover, I have already made the IKEA list for the furniture that I need to buy and the bar table and bar stools are among the first items that I need to get :).

In a different note, I am now in the process to do some research for some dress shopping opportunities for the maid of honor (or made of horror) for Gloria's wedding. We are supposed to have a girls' night out in and around Geneva to go dress shopping. I am thinking neighbouring France but also north of Italy (Milan maybe?) with Gloria, Ema, Nora and Annick.

Yeeeey, looking forward to it! and also looking forward to having my friends over to visit in my new huge appartment as soon as I am settled in by the end of November :). Need to think about organising the housewarming party...and also need to start thinking where to spend my winter holidays this year. It seems up to now that I will most likely spend my holidays in my new MSR home :).

PS: Happy happy bday Gloria! and big hugs to Peter from Maria from Geneva :P

learning curve 1

there's something i've learned today:

I'd rather cry in a ferrari than laugh in the subway.

Which is, of course, ridiculous :)...but there you have it, some people think like that and we have no right to hold it against them :)

hm...one ponders

americans might have gotten it right, after all, with the 21y limit


http://www.bloomberg.com/news/2010-10-19/heavy-drinking-during-teen-years-may-harm-brain-development-study-finds.html

Primul din Geneva sau cum mi-am gasit apartament plangand

Astazi merg sa vad apartamentul in care am spus ca voi sta in viitorul ff apropiat. Prima reactia la Geneva, locuinta temporara si locul de munca…destul de nefavorabile. De unde sesiuni de plans cu Roxanica pe ymess. Asa ca draguta de ea isi suna toti prietenii sa vada cine o sa aibe grija de mine, si unul dintre prietenii ei imi face turul lacului in wknd-ul trecut.

Prin el, dau peste viitoarea mea colega de camera. Discut cu ea la telefon cu 5 minute inainte sa intre proprietara pe usa ca sa semnez contractul actual. Asa ca ma decid foarte rapid sa risc, si semnez contractul pe o luna unde stau actualmente si decid sa ma mut cu o necunoscuta (care pare foarte de treaba la telefon) in 3 zile in noul apartament. Care noul apartament e intr-o cladire mai veche, in centrul Genevei, aproape de apa si intr-o zona despre care toti colegii mei spuneau ca e foarte faina (chouette).

In rest, masinuta, draga de ea, va fi parcata la universitate, unde colega mea de apartament (Cristina e numele ei, culmea ironiei, nu ?:) ) spunea ca pot parca gratis. Universitatea e cam la vreo 15 minute de mers pe jos, dar pot lasa masin acolo in timpul saptamanii si voi lua autobuzul (20 de minute) sa merg la serviciu, altfel stau si mai bine de o ora in trafic…Ma asteptam ca daca iau apartament in centru voi avea dificultati cu parcarea masinii, dar pe de alta parte, nici alternativa nu imi place. Ma voi bucura de masina in timpul weekendului si chestia asta va fi si mult mult mai ieftina (scumpa al naibii motorina la elvetieni, 85 de franci un plin de vpower diesel)… In alta ordine de idei, mi-am planificat destul de multe weekenduri viitoare si is super incantata.

Trebe sa numar de cate ori m-am mutat anul asta…1, 2, 3, 4, 5, 6-cu asta…destul de multe mutari intr-un an 

Planific sa merg la Praga, Paris, Viena, Munchen, Elvetia evident (Berna, Zurich, Interlaken) in urmatoarele 2 luni, si poate dau si o fuga pana la nasii lui varutz in Franta, in apropiere de Marsilia…

Altfel, ma gandesc ca poate as putea fi fericita in Geneva, daca totul merge bine si ma inteleg cu Cristina si imi place apartamentul…

Lucruri ce nu imi plac (dar despre care stiam din 2008) : soferii genevezi (si transfrontalieri) is complet nebuni de legat…nu-mi prea place in trafic aic, nu e nici politetea luxembourgheza si nici agerimea romaneasca…au luat ce-i mai prost din cele 2 lumi…

home is where your grandmother is

so many things have happened since I got back that I did not even have a minute to post anything.

even Buni is a bit annoyed that the only moments that she catches me home is when I have my phone inserted in my ear. But tomorrow is my aunt's day, so everybody goes to their house in the countryside...

as a strange thing, I did change my name in the options panel and have edited some of the posts. this is something that I've never thought I would do...but some things have happened that have made me decide that it is better this way. On a side note, the professional life should not interfere with the private life in this manner...the only problem is when your whole life is your professional life...:). So hope it will be better in Geneva, with my new job...

I still have great plans for the rest of my holiday, and the best one is attending the engagement party of Gloria in Stockholm next week :)...really excited about that...

my 22 hrs drive for 1700 when I only stopped to put in gas (I've even eaten at the wheel) was the best driving experience ever...:) I was a zombie for 2 days after that. I just wanted to see if I can do it. And I can :).

schimbari

Stateam si ma gandeam...devine din ce in ce mai usor sa schimb tara, serviciul, locuinta. In masura in care o faci mai des, devii oarecum imun...Nu mai are impactul ala grozav de la inceput. Mi se parea fenomenal ca plec in Luxembourg. Ultimele ore in price ma simteam de parca ma priveam din afara mea...o experienta foarte bizara, dupa 2 ani de munca...

Acuma, nu stiu. Cred ca incep sa nu ma mai atasez...asta nu e un lucru bun neaparat. Ma gandeam daca asta spune ceva despre caracterul meu :)... puternica sau superficiala? ...sau merg mana in mana?

Mi se flutura destule prin cap in momentul plecarii. cel mai mult regret ca o fac asa, pe nepusa masa. In Romania am avut 4 luni sa ma obisnuiesc cu ideea. Aici am avut exact o saptamana sa ma obisnuiesc...

Cert e ca o sa revin. Cel putin pentru lucrurile lasate in pivnita la Miha si pentru rotile de iarna de la garaj :)...

Adi mi-o facut viamichelin pdf din nagylac-nadlac spre Sebes city...saracul, imi tot explica ce sa fac: sa iau vigneta de la Passau si Nickelsdorf...sa beau redbull:P...si alte sfaturi utile.

De data asta nu mai scap de excursia cu masina. M-am fofilat pana acuma, dar...acuma e musai. Sper sa nu adorm la volan :)...ca am mai patit atipeli din-astea...:)

Nah, sper sa apar online cam pe luni sa va povestesc aventurile...

Da-mi icrele sa-ti pui centura!

Chiar daca propozitia asta pare destul de interesanta in sine, a fost urmata imediat de: Frana! Trage frana de mana!...in timp ce masina plecase singura...:)

Asa, dupa acest mic intro, pot sa o iau de la inceput ca sa povestesc pe larg cum in decurs de 2 zile viata mi s-o schimbat fundamental. Cu alte cuvinte, ciclostomi se muta la Geneva. M-or apucat, evident, nostalgiile...Totusi am stat trei ani in orasul-asta-tara.

E frumos, soare. Ca sa imi amintesc si eu cu drag de Luxembourg :)...

Imi pare rau de toti oamenii pe care o sa ii lasa aici, fara mine, dar care vor avea totusi in continuare comfortul blogului meu genial :)...


Intre altele, acuma o parazitez pe Paula, adica voi locui la ea in timp ce ea merge in tara si pornesc cu golfuletzul. Ca veni vorba, cand am luat masina asta, mi se parea uriasa. Acuma am decis ca urmatoarea mea masina va fi 4x4 sau pick up truck. Golfuletzul e atata: un golfuletz. Nu incap colectiile mele de pantofi si toate tzoalele intr-un golfuletz...:)


Pana una alta, nu prididesc sa organizez intalniri si pranzuri si cine si degustari de bere si altele intre echipa si oamenii dragi de aici...of, dar e fain. Is fericita. Rad in continuu. Cant in masina. O noua aventura.

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

tzip...!

Me alcoolista reloaded

Stateam si ma gandeam, oftand, ca e destul de patetic sa-ti incepi dimineata dorindu-ti nu cafia, ci alcool. Preferabil palinca, multa si repede, cu efect de anestezie. Si apoi somn...mult.

Weekeeeeeend!

Imi reincep cursurile de golf. Dupa cum se spune: ai grija ce-ti doresti, pentru ca s-ar putea implini...

nuca de cocos si jeleuri in forma de ciuperci...

is niste aspecte interesante in munca mea. de exemplu acuma ma concentrez pe unul dintre ele...dar is foarte rare si scurte momentele astea...

mananc nuca de cocos si jeleuri in forma de ciuperci. din olanda. din pacate, nu ciuperci nebune :).

imi trebe un concediu. de maternitate. ma tot gandeam cum pot sa imi iau un concediu de maternitate fara sa fac bebe.

a week of mondays

that should sum up my week. although tomorrow is duke's day, therefore national holidays.

i want to go home. Buni is still in hospital, but getting out tomorrow. Roxi called her and she was so happy. i have to call her everyday because she expects that. she has the coolest ring of bells to her voice when i do. i miss home. we're planning a mediterranean invasion with my cousins. we need to decide on the cheapest and sunniest place possible...

that's about it.

i hate mondays

atat :)

pantofii-oglinda

imi plac foarte mult pantofii mei noi din Bucuresti...de lac, rosii, in care ma vad :).

stres

iara o inceput stresul. mi se pare ca nu imi ajunge ziua...am nevoie de 8 ore de somn de frumusete...la birou is de pe la 8 (dar ma scol pe la 7 pt asta) pana pe la 7 (de regula). totusi au fost tot felul de "evenimente" care m-au determinat sa ajung mai tarziu acasa...si am nevoie de somn.

deci timp de cautat apartament (da, stau inca pe sub poduri...) sau alt job (de preferabil in alta tara), ioc!

au astia sarbatoare nationala miercurea viitoare. am zis ca ma pun pe terasa (daca am noroc si nu ploua) si imi caut diverse.

printre altele discutat cu Ondina despre obtinut permis de munca in UK...sincera sa fiu, as prefera mai degraba in elvetia...ma enerveaza ca am o gramada de oferte fix cand nu vreau sa plec. si cand vreau sa plec, toate ofertele is pe langa...

m-am gandit si la mba. oricum as intoarce problema, nu ma pot finanta singura pt un mba...asa ca ezit putin...

skoditza

astazi mi-am dus masina la garaj (iara) si am luat masina inlocuitoare. o skoda. si mi-am adus aminte de flurry si de skoditza lui si de atunci ii zic in continuu skoditza :)...rimeaza cu coditza...

asa, in alta ordine de idei...nu ii gasesc butonul ca sa ii deschis chestia aia de pus benzina...in rest... am realizat ca alti oameni imi lovesc masina (eu nu o lovesc pe stanga, doar pe dreapta :) )...asa ca orice as face, tot masina de fata o sa am. intotdeauna...

vreau pe o insula, la soare, cu o pina colada...si cu inghetzata ...atat :)

orice e usor de facut, nu merita efortul

atat

despre cafia (si alti demoni)

astazi mi-am facut cafiaua asa cum o fac de obicei, pe soba, in ibric, geniala!! si o pun in termos si il las destupat. si ma invart in bucatarie si trag de o cutie si vars toata cafiaua prin toata bucataria. de fapt, exagerez, o vars prin jumatate din bucatarie...

am avut cateva secunde de panica, eram deja in intarziere. apoi ma apuc sa sterg, evident, ca ce era sa fac? si ma uit ce ramasese in termos, 3 guri de cafia...nu mai aveam timp sa fac alta. hm...imi pun peste ea o gramada de lapte :) si rezulta un lapte cu cafia, cam asa cum bea Deiutza :)...


si apoi, pe drum, in masina, mi-am adus aminte de Benoitzel...cum isi arunca el mainile in are privindu-ma facand cafiaua dimineata in ibric si cum ne-o luat cadou in casa un esspressor ca sa nu ne mai vada cu aceste obiceiuri est-europene:)...si cum statea acel esspressor ca suport de praf :)...la divortz, i-o revenit lu' Cris...ca doar nu era sa car dupa mine un obiect absolut inutil...

acuma ma gandesc sa imi iau un ibric din'ala de arama..."cand treci codrii de arama"...poate topeste Buni ala de facut tzuica, mi-ar iesi mai multe ibrice si as putea incepe, in sfarsit, o afacere...dar apoi din ce mai face tzuica de prune :)...plus ca nu stiu daca as avea musterii pentru cafiaua la ibric...tinerii astia din ziua de azi nu prea stiu ce-i bun :)...io, daca n'am ibric, prefer sa'mi fac cafiaua in oala pe soba. si inca ceva: eu nu cred in cacofonii, dar cred in aliteratii.

ma gandeam ieri ca daca ar trebui sa aleg foarte putine carti (definitia lui foarte putine e absolut subiectiva :) ) pe o insula pustie, nu as lasa acasa opera poetica a lui Eminescu sau a lui Blaga...poate l-as lua si pe Voiculescu...si pe Cosbuc. nu as fi zis despre mine ca is un suflet liric, dar intotdeauna m-o atras muzicalitatea poeziei si alaturarea fortata de idei din cauze de lipsa de rima...chestia asta genereaza, uneori voit, alteori nu, niste imagini la care nu m-as fi gandit absolut niciodata...auzi, cum sa ii creasca luceafarului aripile in cer in timp ce porneste...bizareria lumii...dar imaginea e nepretuita...un fel de incununare a libertatii...suflet neincatusat...ce poate fi mai permanent decat imaginea cresterii in miscare...oare dumnezeu e dinamic sau static? sau le contine pe amandoua?

"Critici, voi, ca flori desarte/Rod in lume n-ati adus"

Mergeam azi pe drum (ca mi-am lasat masina la garaj, am tendinta sa o parchez in borduri destul de des) si la un moment dat traversez...rue des legionnaires!
Asta o generat urmatoarele in capul meu:
Nu inteleg de ce exista moda asta de a condamna intelectualii romani interbelici pentru legionarism. Vezi cazul Eliade, ca asta imi vine acuma in minte. Da, extrema dreapta romaneasca. Au fost multe greseli facute de multi oameni de-a lungul timpului. Macar unii dintre simpatizantii legionarismului au produs ceva. Ceea ce nu se poate spune despre extrema dreapta romaneasca actuala.
Si de aici m-am dus cu gandul la motivele pentru care nu eu nu consider ca exista literatura romana contemporana de valoare. Adica ceva monumental. Ceva ce surprinde sau genereaza schimbari fundamentale in valori si moduri de gandire.
Si motivul mi se pare legat de ceea ce imi spunea Vali despre Brancusi (am vazut colectia Brancusi din Philadelphia si sunt inca foarte impresionata): Brancusi se detaseaza de Rodin pentru ca este de parere ca nu poate fi inovator si, in cele din urma, valoros, daca nu se disociaza de valorile trecutului, pentru a se reinventa.
Si m-am gandit la cultura romana contemporana. Noi, cultural, nu avem trecut. Cel putin nu trecut intre 1948 si 1989 despre care putem spune fara urma de indoiala ca a fost conditionat de prea multi factori externi nocivi si artificiali pentru a putea fi considerat veritabil si definitoriu. Si atunci ne disociem de acest trecut de 50 de ani, ne disociem de comunism si valorile lui. Incercam, cel putin. Dar daca facem asta, nu ne putem defini prin antiteza. Asa cum marii artisti se definesc fata de valorile acceptate.
Nu-l avem pe Eliade acum in Romania, nu-l avem pe Brancusi, nu-i avem pe impresionisti.
As continua, ca am multe de spus pe marginea ideilor de mai sus, dar am o sedinta idioata ce trebe sa inceapa imediat :).

Nu poti re-defini daca nu ai definit. Iar schimbari fundamentale fata de castele de nisip nu vor genera opere grandioase.
Nu ai de la ce. Ne-am ucis toate valorile si acuma stam si ne gandim incotro. Atata confuzie. Tinerii romani neinfluentati de trecutul comunist se vor re-defini in antiteza cu valori globale. Se pierde farmecul regional, farmecul unor Neagu Djuvara.
Pentru generatia mea si in mod cert pentru generatiile anterioare s-ar putea sa fie cam tarziu. Elanul creator e prost fundamentat si nu va genera nici un rod remarcabil.

***stateam si ma gandeam ieri noapte, cand nu puteam dormi: "porni Luceafarul, cresteau/in cer a lui aripe"...m-am gandit ca poate dumnezeu e aceasta chestie imensa si fixa. dar cu limite flexibile. deci dumnezeu incorporeaza paradoxul??

hmmmmm

venisem acasa cu ideea sa scriu un post lung. adica plecasem la birou, pe ploaie, cu ideea sa vin acasa sa scriu. si acuma am uitat complet despre ce am vrut sa scriu :).

asa ca o sa scriu despre lucrurile la care ma gandesc acuma, nu neaparat despre lucrurile interesante pe care ma gandisem sa le impartasesc anterior.

dupa o luna jumate de ignorat ecranul calculatorului am o durere teribila de cap in momentul in care trebuie sa stau 8 ore pe zi in fata ecranului.

in 30 de minute am zis ca merg cu fetele la S&City2 sa vad hainele cu cre le-or imbracat pe fetele alea iara. dar e asa aiurea, ca ploua foarte foarte tare. si pentru ca ploua, nici macar nu ma pot bucura de terasa geniala pe care o am la noua mea locuinta temporara.

intre altele, mai nou citesc superfreakonomics (levitt) si istoria romanilor povestita celor tineri (djuvara).

mi-am planificat excursie la Adina si Emi pt ca e ziua lui Emi sambata...o sa plec de vineri, dar imi duc munca de weekend cu mine.
alte noutati. Ema imi scrie din state si incercam sa planificam road trip-ul din Norvegia.

trebe sa revin cu un articol despre casa. am o problema. nu mai simt ca apartin nici unui loc. sebes, desi centrum mundi (scria o prietena la un moment dat: "casa e locul in care crestem mari asteptand sa il parasim si locul in care asteptam sa ne intoarcem in timp ce imbatranim"... mi se pare asa o ilustrare perfecta a ideii "a quoi bon quitter coasta boacii"...), parca nu ma mai incape. nu-s fericita nici acolo, dar nici aici...

am senzatia ca is in cautarea timpului trecut si io. nu reusesc sa ma relaxez deloc...de unde dureri fizice. nu mai reusesc sa scap de planuri, idei, liste si lucruri care "trebuie". nu-mi place ca am crescut mare. of. daca as putea da timpul inapoi, sa fiu din nou in faza in care nu am nici o grija.

nu vreau sa fiu pesimista si neinteligenta si neinteresanta si de-a dreptul patetica. dar acuma nu prea am chef decat sa stau. si nu reusesc sa ma conving ca merita sa stau. dar nu reusesc sa ma conving nici ca merita sa continuu. asa ca is "intre". tot in starea aia de imponderabilitate. parca mi-o aspirat ceva sufletul. un aspirator urias. oare Dumnezeu e un aspirator urias care ne absoarbe sufletele pe masura ce trece timpul? ca eu in Diavol nu cred, Dumnezeu il contine, asa ca ce sens are sa vorbim de o entitate fara putere de decizie si care nu influenteaza mersul lucrurilor??

sau avem liber arbitru? ce e ala? sau, cum se manifesta, ca sa il pot defini. ce pot, de fapt, alege. si daca nu aleg, atunci ce? is in stare. damnabila. asa ma simt. neaparabila. ingrozitor de plictisita de existenta cotidiana. n-am avut niciodata cuvinte ca sa descriu aberatiile propriei existente.

ma duc sa ma spal pe dinti. sau pe zimti, cum ar zice the Gloria :).

**** interesant: http://www.telegraph.co.uk/science/7779290/Generation-me-students-have-less-empathy-than-20-years-ago.html

superficiala artificiala

am terminat cu un stres mare, examenul de cfa. nu stiu de ce naiba il fac. ma plictiseste ingrozitor. ma plictiseste si ma doare capul cand trebe sa citesc porcariile alea. ma enerveaza ca is asa de intensa cand vine vorba sa termin ceva ce am inceput. as vrea sa fiu umpic mai superficiala. si mai artificiala. cand i-am zis asta, oana mi-o zis de sani. e si ea dusa umpic cu pluta. m-am intalnit cu ea si am intrebat-o ce face si mi-o zis ca e holoangar shef. apoi m-o dus la inghetata. inghetata adevarata, miammiam.

am fost 5 saptamani la Sebes si o fost genial. teoretic, am mers acolo sa invat. practic, am facut foarte multe alte chestii in schimb. am beut cu "copiii" la Shpring la unchiu. si am jucat cruce. si am mancat ciuciuleti culesi de tusa de dimineata. si am mancat cirese. si am urcat pe deal la pruni cu Dei....si am fost la Bucuresti in Carturesti. m-am intalnit cu Roxanica. am iesit la o bere in Sebes City...singurul lucru cert despre vacanta asta e ca o fost mult prea scurta. in rest, parca am trait totul ca prin vis.



in momentul actual, adica incepand de astazi de pe la 10.30 si cel mai probabil pana diseara ma voi muta. din nou. adica ma tot mut. imi aduc lucrurile de pe unde erau imprastiate si le duc in apartamentul care va fi "casa" timp de 2 luni. e ciudat, parca is tot cu viata in paranteza, dintr-un motiv sau altul. trebe sa ma "asez" intr-un fel sau altul la un moment dat, dar cred ca am fost atata vreme "intre" incant nu mai stiu sa ma linistesc. nu mai stiu cum sa o fac. atunci cand am revenit din Sebes la realitatea cotidiana, parca am revenit de pe alta planeta. ma asteptam sa ma transform intr-o creatura lunga si verde...si cu ochiii mari.

am avut o zi minunata in Carturesti pe terasa cu Ancutza, am pierdut numarul limonadelor pe care le-am baut...Ancutza o produs un copil frumos si zambaret, care imi face impresia ca seamana teribil cu Bogdan, desi Anca incerca sa ma convinga ca seamana si cu ea :P...
ceea ce o fost foarte fain, e faptul ca Ancutza e oarecum neschimbata. adica e tot ea, dar cu bebe...Ancutza 2.0 :).

mi-o lipsit putin Bucurestiul. am prins un concert in piata universitatii...era primul dintr-o serie de evenimente culturale planificate de primarie pe perioada verii, pana prin octombrie, cred. asa o senzatie faina am avut, era cald si erau multi oameni si s-au adunat acolo sa asculte muzica si am stat pe iarba... chestiile astea imi cam lipsesc in Luxembourg.

faptul ca voi sta doar temporar aici ma ajuta sa imi pun putin ordine in ganduri, sa vad daca intr-adevar imi doresc sa raman aici...imi lipsesc foarte mult lucruri in Luxembourg, cred ca am nevoie de un oras mare...

si imi lipseste foarte mult familia mea. mi-am dat seama ce dor imi era de ei...Marius o avut o nunta grozava, nu m-am distrat la nici o nunta cum m-am distrat la nunta lui...am dansat pana in zori, am plecat acasa chiar inainte de 7 dimineata, cu 10 minute inaintea mirilor si a nasilor...
i-am zis lui Marius ca mi-o placut, sa mai faca :). evident, tot cu Aura :P. acuma de-abia astept sa se mai marite/insoare toti "copiii" ca sa ii mai vad si eu, cel putin anual :)...

ma doare stomacul cand imi vad bagajele. is satula de bagaje, de mutat, organizat, aranjat si distribuit. si de stresat si de pus intrebarea: " eu diseara unde dorm"?...intrebarea asta m-o bantuit intotdeauna :)...Roxanica stie.

ca planuri de vacanta: Norvegia-road trip si...estul Europei...ma gandesc ca intre ele sa dau o raita cu masina pana la Sebes, sa-mi mai duc din lucruri, ca nu pot fi asa porumbel calator cu enorma cantitate de lucruri pe care le-am strans in 3 ani. majoritatea sunt carti...si pe locul 2, pantofii...in rest, haine. am prea multe lucruri, trebe sa mai dau din ele :)...ideal ar fi sa pot sa calatoresc asa cum am facut-o cand am venit in Luxembourg: cu o singura valiza. problema cea mare e ca am prea multi pantofi. odata ce voi duce cartile la Sebes (si buni le va arunca, deja nu mai incap in nici una dintre cele 2 biblioteci) si imi voi dona pantofii...ar trebui sa fie cat de cat ok. noroc cu kindle. ca nu imi mai ocupa cartile spatiul.

imi plac toate cartile de hartie, si senzatia de a inturna pagina. dar, de fapt, ma intereseaza ideile. si oamenii. si ideile oamenilor :)...

nu am avut suficient timp pentru mine, pentru ca am invatat destul de mult (desi nu-mi place sa recunosc ca am "pierdut" timpul cu asta cand eram printre oameni dragi). vreau saptamana de munca de 35, nu de 85 :)...am nevoie de imi las creierul sa stea...nu sa cugete :)...

si apoi, dupa ce o sa ma satur de stat, am nevoie de timp ca sa ma gandesc ce vreau. m-am saturat sa alerg dupa tot felul de lucruri neimportante. ma tot intreb, in timp ce is la birou la 1 noaptea: "ce sens are??"...

prefer sa fiu cu oamenii dragi la un gratarel cu bere...ca doar cu imi duc loboutinii cu mine in cer (in iad nu vreau sa merg ca am auzit ca e cam prea cald si destul de stresant, iadul cotidian curent imi ajunge cu varf si-ndesat).

bat clopotele. oamenii normali merg la biserica. oamenii anormali merg sa se mute din nou. ca era sa scriu din ou.

mi-o ramas tzuica...

adusesem destul de multa tzuica, eu, Cris si Ancutza. n-am reusit sa bem prea multa din ea...tin minte ca la un moment dat erau baietii la noi si le-am dat lor...impachetam azi de zor...si am dat peste ea...din nou...

mi-am facut un test de pe un pliant despre stres=infarct, o chestie pe care nu-mi amintesc de pe unde am cules-o, dar pe care am decis sa o tin prinjur ca sa imi aduc aminte ca toti murim (*daca mai era nevoie :) ). si are un chestionar pe care tocmai l-am facut si pe care imi iese un scor foarte mare si rezulta ca sufar de stresa patologic. si citeam ca pana si un simplu mutat poate genera in infarct...

avand in vedere istoria bolilor din familia mea, e foarte probabil ca voi muri de un infarct. sau cel putin voi face un infarct chiar daca nu imi va fi fatal...:(. ma rog, de ceva trebe sa mor si eu, ca doar n-o sa mor sanatoasa :)...

nu stiu de ce naiba ma gandesc la moarte, ca doar pornisem de la stres. stres ca nu-mi mai termin lista cu chestii de facut
si am tendinta sa ma implic emotional f tare in ceea ce fac, de unde si nivelul foarte ridicat de stres. cand ma uit in jur la cate lucruri mai am de impachetat/impaturat imi vine sa plang...apoi merg jos in sufragerie si-mi vad lista cu chestii de facut pentru serviciu pana plec (adica in patru zile, pentru ca vineri deja is pe avion)...nu stiu de ce sa ma apuc mai intai, asa ca ma uit cu disperare in jur si ma stresez, dar nu-s in stare sa pun mana pe ceva, sa incep...

bine, e 6.30, e clar ca trebe sa ma adun urgent si sa finalizez impachetatul si munca pt serviciu (atata cata mai reusesc sa fac), ca altfel o incurc.

maine am toate minutelele programate si trebe sa facem si o curatenie generala inainte sa predam apartamentul miercuri...

vaaaiii...ce stresant e sa te muti. si ce ciudat e sa fii homeless, vagabond prin luxembourg. nu e ca si cand e ceva nou, imi tot aduc aminte de zilele petrecute cu Rox in deriva in momentul in care ne-am mutat din camin si nu ne gaseam apartament...zambesc...ce vremuri...dar parca eram umpicut mai tanara si avea mai mult haz ca nu eram doar eu in situatia asta...eee, am crescut mari. fir-ar sa fie! n-are nici un haz :)...

where death is, I am not

astazi mi-am scos aparatul. am niste dinti extraordinar de ciudati si acuma mai is si sasaita, pentru ca am un fir de otel in spatele dintilor si e lipit cu (superglue??) :) si nu pot forma bine cuvintele, pentru ca nu is obisnuita cu obstacolul asta intre limba si dinti si nu pot enunta foarte bine...dar o sa ma obisnuiesc in cateva zile...si o sa vorbesc la fel de mult :)

citeam (incercam sa termin) staring at the sun (overcoming the terror of death) de irvin yalom...si am dat peste fraza asta. mi se pare geniala. mai ales ca ma jucasem aseara cu Gloria pe facebook...despre faptul ca "in the long term, we are all dead"...
apropo de Gloria, se marita. asta fara nici un apropo la perceptia despre moarte :)...

si inca o chestie geniala. am descoperit tweeter. si mi-am facut cont (din cauza lui Florin). si apoi mi-am clickuit prin meiluri si mi-am trimit 3 (!!) invitatii pe gmail. si cand am venit azi la birou am gasit si 3 invitatii pe adresa de birou...numa prostii fac :)...

in rest, am vrut sa-mi cumpar o carte despre care am citit pe bloomberg (*Uncontrolled risk, de Mark Williams). dar nu e inca disponibila pt kindle. Paula zice ca l-am luat degeaba :)...incep sa ma intreb...:)

AU MAI RAMAS...

au mai ramas mai putin de 24 de ore pana cand imi scot aparatul...de'abia astept.

au mai ramas 9 zile pana cand voi pleca definitiv din apartementul in care am stat aproape 3 ani...ma apuca nostalgiile. nu ca nu as fi in general nostalgica.

9 zile pana cand voi fi deja in Sebes, si 10 zile pana la nunta lui varutz...o fost ziua lui si l-am sunat sa vad ce face (era in crashma/sau cum zice el birt, cu o bere blonda si cu roscata lui :) )...mi se pare extrem de ciudat. se insoara Marius...

incredibil cum trece timpul...am crescut mari.

am nevoie de alcool.

in schimb, am parte de munca.


vreau o vacanta lunga lunga lunga...

dinamica regretelor

mi'am dat seama de ceva.
regret tot timpul ca nu am ceva ce am decis deja ca nu vreau :).

am realizat chestia asta gandindu-ma la vacanta.

de exemplu mie nu-mi placea la mare. asa ca vara trecuta cand m-o convins Roxanitza sa merg la mare, maaama, imi parea super rau chiar inainte sa plec spre aeroport ca de ce nu oi fi ales eu sa merg la munte unde de fapt chiar imi place ....si ce naiba imi trebe mie sa zac pe plaja timp de o saptamana in conditiile in care puteam sa am o vacanta aventuroasa... in cele din urma mi-o placut ff mult si m-am simtit excelent in grecia, dar nah...

apoi vara asta, am decis sa facem road trips, initial cu Ema spre Norvegia, apoi cu Vali in estul europei (polonia, praga, viena, etc :) )....acuma regrete peste regrete: de ce ma stresez cu aventuri si noutati si condus masina cand de fapt puteam sa zac trei saptamani pe plaja la soare si sa citesc niste carti ...:) in timp ce beau pina colada...

sau cand sa merg la Vali de rev...vai, regrete peste regrete: de ce nu oi fi stat eu linistita sa merg acasa la buni ca de obicei.

evident, in toate cazurile regretul este exact in ultimele 2 zile di'nainte de vacanta. ulterior, is super incantata de decizie si de cum imi decurge vancata, dar de fiecare data ma apuca regretele pentru ce am decis sa nu fac :)...e de'a dreptul ridicol :)...dar, nah, asta sunt. regret drumurile pe care nu merg :)...oare oi fi o ciudatenie a naturii, sau asta e specific si altor oameni??

mdah

ma doare capul.
o fost ziua mea deja, deci nu mai am 27 :).

multa, multa munca.

stres.

nervi.

un coup de stres, c'est un coup de coeur.

liste interminabile, interminabile, interminabile...si umpic vii, asa, ca parca tot tai de pe ele si ele tot cresc, intr-una mi se inmultesc lucrurile de pe ele...

in rest, nimica palpitant. m-am intalnit cu Aura dupa 5 ani....fain, dar asa ciudat sa te intalnesti cu oameni, ca adult, pe care ii cunosteai ca si cvasi-copii...:P

alte planuri: bere. si o singura chestie in mintea mea de azi dimineata: kill kill kill...:) creca trebe sa fac un sport din'ala in care dai in ceva...de ex kickboxing - ca tot vazusem o reclama :).

vise neterminate

mi se intampla o chestie foarte bizara de ceva vreme... ma trezesc fara ceas in fiecare zi intre 6.30 si 7.30, cu 2-3 minute inainte sa sune ceasul. si orice visez, ca la un film, mi se pune deodata un ecran negru dupa care sunt complet treaza.

ma cam enerveaza chestia asta.
am avut o perioada in care nu am visat deloc (se pare ca doar nu imi aminteam, pentru ca de fapt visam tot timpul). dar sa visez si sa mi se termine visul exact cand devine cel mai palpitant...mi se pare complet incorect :). de exemplu azi am visat ca spalam haine...asta ii un vis foarte ciudat, dar tot vroiam sa il termin :).

vesti despre mine: is fara masina. greu, greu. am super super mult de lucru. am intalnit oameni pe care nu i-am vazut de foarte multa vreme...

acuma is deja la client, ma apuc de treaba.

ma tenteaza foarte tare sa merg cu avionul acasa de nunta, mi se pare foarte obositaor sa iau masina...o sa ma decid joi.

in orice caz, trebe sa-mi distribui lucrurile pe la oamenii care au fost suficient de dragutzi sa imi ofere un spatiu de depozitare. printre altii, suprinzator, un manager de la client cu care ma inteleg bine imi zice ca pot oricand sa imi las lucruri si la el in garaj sau in pivnita...m-o surprins, dar m-o si impresionat...e fain ca mai is oameni care spun chestii din-astea chiar daca nu te cunosc bine...


mama lui Cris...imi citeste blogul :). eu lenesha nu am apucat sa ii scriu. sper sa am timp zilele astea....

mi se inchid ochii de somn...nu stiu de ce mi-i tot timpul somn, dar ma trezesc fara ceas.

Masina de carton

Cred ca am o masina de carton. De fapt, cred ca masina mea este facuta dintr-un material mai putin rezistent decat cartonul...foarte casabil.

Daaa...iarasi mi-am busit masina. Cam prin acelasi loc si in aceleasi circumstante ca si data trecuta. Ma intreb daca are sens sa o repar acuma sau sa astept sa revin din ro.

Ma mai intreb si unde voi locui...parca traiesc iara vremurile cand migram cu Roxanitza pe la prieteni (cel mai amuzant, cand am stat la Mihaitza si ii purtam papucii de casa-cam o data jumate cat piciorul meu- ca sa merg la magazin sa iau struguri :) )...

Sau cand aveam "toata casa" dupa mine in fiecare zi si ne sunam cu Roxanitza sa ne intrebam aproape in fiecare seara "no, acuma unde dormim"...nu stiu daca mi-o priit nomadismul, dar in mod cert mi-o dat abilitati de cassandra ...pentru ca faceam niste previziuni foarte exacte (si cu un ton foarte sec, fara sa accept sa fiu contrazisa) care s-au adeverit in totalitate....

Sau despre cum viata nu ne da niciodata ce vrem, dar uneori ceea ce ne face intr-adevar bine.

Am re-inceput sa fiu matinala, ajung in birou la 6.45. Ieri seara am plecat foarte tarziu acasa, si drept urmare dormeam la volan, asa ca zgomotul caracteristic de transformare la rece a carcasei masinii nu prea m-o surprins...vorba lui Sorin prima data cand am intrat in stalpul de stop ("am looooc! zbang!"), "asta n-o sa fie ultima...". Si asta are gura aurita :).

Printre altele, mi-or venit idei de facut copii. Paula spunea ca ii o epidemie de femei gravide. Intr-un fel, poate e din cauza crizei. Dar suntem intr-un spatiu francofon, femeile franceze is tot timpul gravide si cu o armata de copii dupa ele. Imi amintesc ca la un moment dat ma simteam ca intr-un film de groaza cand am mers la zoo in franta, era plin de copii care zbierau si fugeau in toate partile. Si apoi se aud niste anunturi, "micutul cutare o asteapta pe mamica lui la...". M-am ras, ma gandeam ca poate i-or pierdut intentionat, asa de variatie...

Dar ideile mele is bazate pe o chestie rationala. Daca nu ii fac acuma probabil ca va fi o diferenta de varsta asa de mare incat or sa ma enerveze foarte tare...stau acuma si ma gandesc ce greu e sa suporti copiii...hm. Si ce norocoasa e Ancutza ca le are pe mama si buni ca sistem de suport. Ok, cred ca de fapt nu vreau copii. Dar nici nu-mi dau seama exact ce vreau...poate ca asta e tot farmecul vietii :)...

Oricum, trebe sa revin la scris, ii datorez asta lu' mami lu' Cris :)...care vrea poza, dar eu ii dedic proza :)...

Gata, ma intorc la sapa...ca mintenas ii sara iara.

Unmentionables

sau, cum le spune Paula, nementionabilele :)...sunt destule. asa ca am sa ma concentrez pe mentionabile :).

in aceeasi ordine de idei, Warren Buffet ii spune avionului personal "the indefensible" ("neaparabilul"? :) )...cica omul trebe sa se ridice uneori deasupra principiilor sale :)...

m-o apucat un teribil dor de duca...imi vine sa plec din Luxembourg...cred ca asta are de-a face cu incapacitatea mea de a ma lega de ceva sau de cineva :)...mereu calator, tema manifesta:).

am citit ieri niste carti (the sages si myth of the rational market) si mi-or venit iarasi idei de facut phd in economie, la un departament unde lucreaza laureati nobel :). dar mi-e teama ca m-as plictisi si acolo...asa ca deocamdata nu fac decat sa fantazez non stop la vacanta mea de o luna...inca imi place sa cred ca problemele la care nu ma gandesc sunt inexistente :)


deci nu m-am schimbat deloc de cand nu am mai scris... :)

hm...

http://www.huffingtonpost.com/liz-ryan/dont-throw-up-in-the-job_b_470964.html

asta e un articolas foarte amuzant. si extraordinar de adevarat. am niste experiente super-tari in care, fara sa gandesc in felul asta, am reactionat exact asa, pentru ca nu imi pasa intr-adevar :)...si au insistat cel mai mult sa merg la ei...:). pacat ca nu imi pasa...:)

noutati dupa o luna de stres

da, stresul cel mare a trecut. am avut niste alcool sa marcam evenimentul vineri seara-noapte.

acuma dupa ce in sfarsit am timp sa imi tai unghiile acasa :)...am ajuns la concluzia ca trebe sa ma mut din luxembourg. din fericire ortodontul meu ma va elibera din aparat, deci o sa vizitez luxembourgul doar pt nostalgii.

daca as fi avut timp acuma o saptamana sa scriu ceva pe blog, singurul mesaj ar fi fost ca nu vreau decat sa dorm :)...acuma cand nevoile primare, aka somn, is realizate, intervin alte nevoi.

ca si motive de bucurie, marti am sa imi cer concediu o luna pentru Mai. o sa merg in tara cu masina, road trip prin europa centrala si de vest, spre nunta lui varutz. ieri mireasa isi lua rochie :) - Ramo si Deia o asistau...deci ne precipitam deja...:).

trebe sa imi fac si eu ceva cu parul ala, vorba lui Buni :).

comentarii cu Adina pe facebook, uitasem ca are link la blog si probabil citeste :)...in orice caz, nu m-as mira sa-mi fi pierdut toti cititorii in perioada asta de pauza totala de scris. dupa cum se vede din articolul asta, nici sa scriu nu mai stiu.

nu mai stiu daca am dat vesti ce si cum despre state sau despre alte lucruri care s-au intamplat intre timp. asa: am fost in state, mi-o placut, chestie care m-o luat prin surprindere. l-am redescoperit pe Vali...chestie care iara m-o luat prin surprindere. aproape m-am hotarat sa merg la master/MBA etc la on ivy league school dupa ce m-am preumblat prin tuneluriel subterane de la Harvard impreuna cu Bogdan. am fost cu Maria la ocean...am fost in library of congress din washington...ce am mai facut?? m-am dat cu Ferry in NY spre Staten Island...am mancat cina cu un chef italian...am asteptat la bar 15 minute cu un pahar de martini sa ni se elibereze masa in Uptown ...:) si, mai ales, am vazut dinozaurii si m-am bucurat ca un copil. am fost la cocertul de anul nou la Avery Hall...minunat :)...nu ma pot decide daca vreau inapoi la scoala sau nu...

am o suta de carti de citit (ca, deh!, mi-am luat e-reader, si acuma, pe langa cele 50 de carti clasice mai am si 50 de carti in format electronic).

M-am amuzat teribil la Sherlock Holmes-primul film si acuma citesc toate cartile despre el...:).

O sa inceapa stresul cu pregatirea pt CFA 2, acuma ca is FRM deja :)...si asta o sa fie ultima certificare dupa care o sa alerg. Cred ca acuma chiar alerg dupa ea din inertie, pt ca nu imi place sa nu termin ce incep...dar in rest, nu mai are nici un haz, CFA e ingrozitor de plictisitor comparativ cu FRM...:). Cand deschid cartile alea ma apuca un cascaaaaat...aaa...ma apuca un cascat numai cand ma gandesc la ele. o sa fie destul de dur in mai :), dar Buni ma asteapta cu nerabdare acasa, sa ma indoape cu gogosi :)...

Ma gandesc serios sa imi planific in cele din urma o excursie in Peru pt toamna asta...si-asa am vreo 10 saptamani de concediu de la cat overtime am facut anul asta :)...

84

de ore de overtime pe ultimele 2 saptamani...adica saptamana de 80 de ore, in medie...nemaivorbind de faptul ca e lege ca vineri overtime e zero :)...

ok, sper sa supravietuiesc. dar imi promit solemn sa nu mai fac...:) adica asta trebe sa fie ultima data, altfel nu cred ca is chiar normala la cap...:)

de la roxanica, printre altele

pacientul: doctore.. am inceput sa uit.
doctorul: de cand?
pacientul: de cand ce?

New(s)

...aseara compusesem un articol micut si dragut despre lucrurile la care ma gandesc. dimineata asta m-am trezit de parca m-o lovit o bomba...asta pentru ca insomniile de aseara or fost generate de faptul ca is inca setata pe ceasul de NY...mi se inchid ochii, inca nu am recuperat cele 30 de ore de veghe...nu ma pot concentra suficient nici sa-mi fac o cafia :)...trebe sa o sun (din nou, probabil chiuleste azi) pe Roxanitza sa ii spun LA MULTI ANI!!! :)